Pasagerii de pe Otopeni suporta preturi naucitoare pentru o apa sau o cafea

Pasagerii de pe Otopeni suporta preturi naucitoare pentru o apa sau o cafea

Pe Aeroportul Otopeni o sticla de apa plata costa 80 de mii de lei vechi, la Budapesta si la Atena este maximum un 1 euro, adica mai putin de jumatate. Un capuccino costa la noi 115 mii de lei vechi, pe aeroporturile din Ungaria si Grecia cel mult 1,5 euro. Lista poate continua, diferentele raman. V-ati putea gandi ca la asemenea adaosuri comerciale profitul Aeroportului International de langa Capitala sunt imense. Gresit. Paradoxal, aeroportul castiga sume ridicole de pe urma spatiilor comerciale din interior. Firma care se foloseste de cei 1.766 de metri patrati din interiorul aeroportului plateste pe luna doar 4-10 euro/mp. Intre aeroport si aceasta companie exista un contract de “asociere in participatiune”. Pe romaneste, Aeroportul Henri Coanda vine cu spatiul, iar firma ii da un procent din profit. Doar 10% in cazul de fata. Situatia continua din 1998, de cand s-a semnat acest contract. Exista insa acum sanse sa se schimbe.

Potrivit unui document al Ministerului Transporturilor, valoarea spatiului pe care aeroportul il pune la bataie in aceasta afacere este mult mai mare decat aportul investitorului. Spunand ca “intr-adevar, am observat ca unele contracte sunt paguboase”, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, ofera doua solutii: “organizarea unei licitatii sau renegocierea beneficiilor de care are parte aeroportul.”

10 la suta din totalul profitului pentru aeroport

Care este insa povestea din spatele majoritatii spatiilor comerciale existente pe Aero?portul Henri Coanda? In anul 1998, s-a incheiat un contract de asociere in participatiune intre C.N. Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti SA(CN AIHCB SA) si SC Alpha Rocas SA, reprezentata de Saadeh Hardan. Aceasta din urma este o societate care are mai multi actionari, principalul fiind Alpha Overseas Holding, care detine aproape 65 la suta din actiuni. Restul de actiuni este impartit intre C.N. Tarom SA, CN AIHCB SA, Alpha Airport Holdings si Alpha Catering Services.

Potrivit acestui contract, inca in vigoare, dar unele prevederi s-au modificat prin semnarea unor acte aditionale, Aeroportul Otopeni a intrat in aceasta asociere aducand drept participare suprafata de 1766 mp – unde functioneaza mai multe spatii comerciale ? iar Alpha Rocas pune la dispozitie intreaga logistica necesara pentru activitatile specifice. Contractul este perfect legal, desi poate ca nu ar fi fost rau ? fiind vorba de o companie de stat ? sa se organizeze o licitatie pentru o asemenea asociere. In acest mod, poate statul ar fi obtinut un profit mai bun si nicidecum doar 10 la suta din totalul profitului sau plafonul minim garantat de 100.000 de euro pe an, cum se prevede intr-un act aditional semnat in anul 2005.

Ministrul Transporturi?lor este nemultumit de contract

Potrivit unui document pro?venit de la Ministerului Tran?sporturilor, este posibil ca aceasta situatie sa se schimbe. Astfel, la o solicitare a Aeroportului Henri Coanda pentru aprobarea prelungirii contractului, Directia Privatizare si Postprivatizare ridica cateva semne de intrebare, subliniind ca valoarea activelor cu care intra in asociere aeroportul este mai mare decat aportul investitorului. In aceste conditii, ministerul solicita revizuirea cotei de profit ce ar trebui sa revina aeroportului precum si clarificarea altor aspecte insuficient fundamentate de catre cei de la Henri Coanda.

Contactat telefonic ieri, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, ne-a declarat referitor la acest subiect: “Intr-adevar, am observat ca unele contracte sunt paguboase. In cazul de fata nu exista decat doua variante: organizarea unei licitatii sau prelungirea actualului contract in urma renegocierii beneficiilor de care are parte aeroportul. In cazul renegocierii va trebui sa se tina cont atat de cresterea numarului de pasageri cat si de preturile pietei”.

Opinia expertilor imobiliari

Potrivit materialelor prezen?tate in sedintele AGA si CA, in perioada 1999-2004, Alpha Rocas a platit la bugetul Aeroportului Henri Coanda cate 100.000 de dolari anual. Asta inseamna – nefiind vorba propriu-zis despre o chirie perceputa pentru spatiul total de 1.766 de metri patrati – ca aeroportul a obtinut un beneficiu de 4,67 dolari pe metru patrat pe luna. Incepand cu 2005, Alpha Rocas a efectuat platile in euro, respectiv 153.222 euro in acel an si 176.000 de euro in 2006. Anul trecut, Aeroportul Henri Coanda a primit de la aceasta firma in schimbul folosirii spatiului total de mai sus 223.000 de euro, echivalentul unui beneficiu de 10 euro pe luna pe metrul patrat. In contractul dintre cele doua parti se mentioneaza de asemenea ca Alpha Rocas se obliga sa plateasca aeroportului o suma minima de 8.333 de euro pe luna in schimbul desfasurarii activitatii pe spatiul de 1.766 de metri patrati din interiorul acestuia, echivalentul a 4,67 euro pe luna pe metrul patrat.

In momentul de fata, chiriile pentru spatiile comerciale variaza intre 100 si 200 de euro pe metrul patrat in zona Magheru si sunt de circa 35-50 de euro pe mp in cazul magazinelor mai mici de pe marginea bulervardelor sau a strazilor mai importante din Capitala. Chiriile la spatii comerciale se negociaza aproa?pe intotdeauna dupa vadul comercial, suprafata tota?la inchiriata si maturitatea contractului.

Altfel spus, indiferent ca in spatiul inchiriat va fi o farmacie, un sediu de banca, un Internet Caf? sau un boutic, chiria va fi aceeasi. Dupa cum ne-au declarat cativa experti de pe piata imobiliara, in cazul unei chirii pe un aeroport cel mai important lucru dupa suprafata totala este traficul de pasageri, echivalentul vadului comercial in cazul unui spatiu comercial cu deschidere la bulevard. In 2007, Henri Coanda a inregistrat un numar de aproape cinci milioane de pasageri, fiind de asteptat ca in 2010 numarul acestora sa ajunga la circa 6,7 milioane.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *