Mii de oameni s-au asezat inca de dimineata la coada pentru a ajunge sa se inchine, abia dupa-amiaza, in altarul Bisericii Sf. Gheorghe cel Nou, singura ctitorie brancoveneasca din Capitala, unde a fost marcat, sambata, tricentenarul martiriului Sfintilor Brancoveni.
Oamenii au inceput sa se adune, de dimineata, in jurul Bisericii Sf. Gheorghe cel Nou, pentru slujba tinuta de Patriarhul Daniel si reprezentanti ai altor cinci biserici rasaritene, la implinirea a 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brancoveanu, al celor patru fii ai sai si al vistierului Vacarescu, de la Constantinopol. Cu aceasta ocazie a fost sfintita pictura noua a bisericii si deschis altarul pentru barbati si femei deopotriva.
Chiar daca Patriarhia a anuntat ca altarul va fi deschis timp de trei zile, oamenii au vrut sa fie prezenti de sambata, sa participe la slujba.
Astfel, s-au adunat peste 3.000 de credinciosi, majoritatea femei, in curtea bisericii, unde a fost scoasa si depusa intr-un baldachin special amenajat, racla cu moastele lui Constantin Brancoveanu, tinute la Sf. Gheorghe cel Nou de cand au fost aduse in tara de la Constantinopol, de sotia domnitorului, Maria, in 1720.
Reprezentantii clerului roman si ierarhii delegati, ministri si alti oficiali si apoi enoriasii au trecut pe la racla sa se inchine. Printre ei, au fost si jandarmi care supravegheau desfasurarea manifestarii.
Dupa ce s-a inchinat la moaste, Patriarhul Daniel a participat la sfintirea picturii bisericii, care a fost oficiata de parintele Varsanufie, arhiepiscopul Ramnicului. Pictura – restaurata in interior si noua in exterior – a fost realizata, incepand din 2008, de o echipa de pictori bisericesti condusa de Ioan si Daniela Moldoveanu. Opera nou realizata, de la intrarea in biserica, include scene din viata si martiriul Brancovenilor, alaturi de scene din rai si iad.
Preafericitul a oficiat Sf. Liturghie, alaturi de ierarhii delegati ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Patriarhiei Alexandriei, Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Ierusalimului si Bisericii Ortodoxe a Georgiei, biserici pe care le-a ajutat mult domnitorul Constantin Brancoveanu. Astfel, slujba, care a avut loc pe un podium special amenajat in curtea bisericii si a putut fi urmarita de multime pe niste monitoare mari, a fost tinuta, in anumite momente, in limbile prelatilor invitati.
In discursul sustinut la finalul slujbei, Patriarhul Daniel l-a numit pe Constantin Brancoveanu „mare ctitor de constiinta nationala care a ajutat si celelalte provincii romanesti sa-si mentina identitatea etnica si religioasa”.
„Dar Sfantul martir Constantin Brancoveanu a fost si un mare slujitor si sustinator al unitatii si al solidaritatii panorotodoxe, de aceea prezenta patriarhiilor rasaritene pe care le-a ajutat este o dovada a luminii peste veacuri pe care ne-o transmite Sfantul Constantin Brancoveanu”, a mai spus Patriarhul Romaniei.
Inaltii prelati reprezentanti ai celor cinci biserici rasaritene au primit cadou cate un engolpion confectionat in atelierele Patriarhiei, reprezentandu-i pe cei sase martiri. Acest engolpion reprezinta de fapt Ordinul Sfintilor Martiri pentru ierarhi.
Preafericitul Daniel a mai anuntat, dupa slujba, ca racla cu moastele Brancovenilor va fi dusa, incepand din aceasta toamna, la mai multe lacasuri de cult din tara, incepand cu Manastirea Hurezi (Horezu), prima mare ctitorie a lui Brancoveanu si locul unde domnitorul si-ar fi dorit sa fie inmormantat.
„Dar cand au fost aduse aici osemintele sale de la Constantinopol, in mare taina, in 1720, Oltenia se afla sub ocupatie austriaca si nu au putut fi depuse acolo. Deci maostele Sfantului martir domnitor Constantin Brancoveanu vor merge si in Oltenia si in Transilvania unde el a zidit mai multe biserici, dar mai ales la Manastirea Sambata de Sus pe care a construit-o pentru apararea credintei in Transilvania”, a mai spus patriarhul, precizand ca ctitoriile domnitorului unde vor fi duse moastele vor primi si cate o icoana infatisandu-i pe martirii brancoveni cu particele din moaste.
La …
