Planul unirii Basarabiei cu Romania: Chisinaul tipa, Bucurestiul tace

Ceea ce se intampla acum in Republica Moldova, in privinta idealului unirii cu Romania, ar trebui privit sub un cu totul alt aspect. Am regasit zilele trecute Chisinaul marcat de o miscare nu numai civica, asa cum se intampla in anii precedenti, ci si cu precise conotatii politice si economice.
Astfel poate fi definit proiectul “Sfatul Tarii 2”. Se vrea, pe de o parte, reeditarea de suflet a ceea ce s-a intamplat cu 98 de ani in urma, cand reprezentantii basarabenilor au votat, la 27 martie, unirea cu Romania. Trecutul si prezentul acestui tinut dintre Prut si Nistru au asemanari si deosebiri. Daca in trecut basarabenii au vrut unirea cu Romania de teama bolsevismului, a nelegiuirilor banditesti dintr-un teritoriu al nimanui, amenintati in plus si de anexarea la Ucraina, ceea ce ar fi insemnat stingerea in mare masura a romanismului, azi situatia e alta. Lumea s-a saturat de saracie si de coruptie in cadrul unui stat, Republica Moldova, definit de tot mai multi intelectuali din Chisinau drept “esuat”, incapabil sa ofere cetatenilor sai bunastare si un viitor sigur. Pe de alta parte, noua miscare unionista urmareste, prin stabilirea unor etape foarte precise, sa puna capat epocii poeziei si sa inscauneze pragmatismul, sub aspect politic, legislativ, economic, in privinta idealului readucerii Basarabiei, pana in anul 2018, intre hotarele Romaniei.
Un discurs cat un sfert de secol
Am ascultat cu mare atentie discursul rostit de academicianul Nicolae Dabija, presedintele Comitetului de Initiativa pentru infiintarea “Sfatului Tarii 2”, in marea sala a Palatului National “Nicolae Sulac” din centrul Chisinaului, in fata celor 1.725 de reprezentanti ai satelor, comunelor si oraselor din Republica Moldova. Daca ne referim la scriitorul si istoricul Nicolae Dabija, atunci trebuie spus ca avem in fata noastra pe unul dintre cei care, inca de la finele anilor a??80, deci pe timpul Uniunii Sovietice, au pornit miscarea de renastere nationala in Basarabia. Cateva teme foarte interesante au fost lansate cu ocazia prezentei expuneri. Una dintre ele este legata de regretul unei strategii gresite a celor care au creat Republica Moldova. “Greseala noastra, dupa 1991, a fost ca am vrut unirea cu Romania doar pe bucati”, cu referire la faptul ca au fost adoptate o serie de masuri privind derusificarea Basarabiei si de apropiere fata de Romania, dar mai mult din punct de vedere al reinstaurarii adevarului istoric. Strategia politica, in schimb, a luat o cu totul alta turnura. “Declaratia de independenta a Republicii Moldova, din 27 august 1991, ar fi trebuit sa fie declaratia de unire cu Romania.” Vorbitorul explica si de ce proiectul unirii a esuat, in ultimii 25 de ani. “Am contat pe oameni care au ajuns in fruntea Republicii Moldova si care au distrus ideea de romanism.” Academicianul face referire si la un alt aspect, cel care tine de constiinte. Basarabeanul de rand nu a fost lamurit de nimeni, dupa caderea URSS, asupra avantajelor, inclusiv economice, ale unirii cu Romania. Si mai ales in ceea ce priveste demolarea acelor prejudecati instaurate pe timpul sovietic, cand romanilor din Basarabia li s-a spus ca romanii din dreapta Prutului le sunt dusmani. Altfel spus, au fost 25 de ani pierduti, istoricul spunand clar ca “suntem nevoiti s-o luam de la capat” in ceea ce priveste trezirea constiintelor, lucru inceput inca din 1988, dar ramas pana azi neterminat. Facand referire la situatia economica de acum a Republicii Moldova, Nicolae Dabija spune ca “statul e falit si imposibil de resuscitat”, iar depasirea crizei economice are o singura solutie, “unirea cu Romania”. Daca politicienii de la Chisinau au fost luati in colimator pentru ca nu au facut nimic in privinta unirii celor doua state romanesti, de critici nu au scapat nici cei de la Bucuresti, Nicoale Dabija aratand clar ca Romania nu are nicio strategie privind acest proiect national. “Palavragim cu acea sintagma, romani de pretutindeni, adica ai nimanui.” Scriitorul a cerut, in calitate de presedinte al Comitetului de Initiativa pentru crearea “Sfatului Tarii 2”, ca la Bucuresti si Chisinau sa fie create doua ministere ale Reunificarii. Astfel, din punct de vedere legislativ si tehnic, sa fie create premisele unirii propriu-zise a celor doua state unde se vorbeste aceeasi limba.
Ce urmeaza de maine incolo
Am vorbit cu mai multi oameni aflati in aceasta sala, in care erau adunati cei 1.725 de delegati de pe cuprinsul Republicii Moldova. Ei constituie, pana la urma, “Sfatul Tarii 2”. Pe cei mai multi i-am aflat, discutand de la om la om, ca fiind profesori de meserie, altii preoti, altii gospodari de frunte ai comunitatii care i-a trimis aici cu mandatul clar, sa voteze Proclamatia de constituire a noului For national. Am citit apoi acest act, care este un fel de foaie de parcurs, pe etape, adica ce isi propun ei, basarabenii, sa faca in urmatorii doi ani, pentru ca scopul final este ca in 2018 unirea Republicii Moldova cu Romania sa inceteze a mai fi un deziderat, devenind realitate. Primul pas este legat de informarea comunitatii internationale asupra proiectului unirii celor doua state romanesti. Apoi infratirea tuturor localitatilor Republicii Moldova cu orase sau comune din Romania. Se vorbeste si despre adunari publice in toate localitatile Republicii Molodva, unde intelectualitatea locala, dar si cei care fac parte din “Sfatul Tarii 2” sa vorbeasca oamenilor despre avantajele unirii cu Romania, in special cele economice. Si daca tot ne referim la cei care sa vina sa vorbeasca poporului despre aceste deziderate, trebuie mentionat ca din noul Sfat al Tarii fac parte, alaturi de Nicolae Dabija, alte nume importante pentru constiinta basarabenilor, precum Mihai Cimpoi, Ion Ungureanu, Ion Varta, Petru Hadarca, Ion Iovcev, Petru Bogatu, Eugen Doga, Arcadie Suceveanu, Nicolae Botgros, iar lista este cu mult mai lunga. Acest comitet al intelectualilor isi mai propune ceva, anume sa ia legatura cu diverse institutii din cele doua state romanesti, pentru urgentarea unor proiecte comune, precum interconectarea energetica intre Bucuresti si Chisinau, in privinta gazelor naturale si a electricitatii, construirea unei autostrazi intre Iasi si Chisinau, dar si a unei linii ferate cu ecartament european intre Bucuresti si Chisinau.
“Reunirea o vor face doi presedinti”
Si pentru ca la acest congres din Chisinau era expus un panou mare cu chipul lui Grigore Vieru, nu putem sa nu ne aducem aminte de cuvintele poetului national, rostite ca o premonitie, inca din 1993. “Reunirea o vor face doi presedinti: saracia, care se va abate peste Basarabia, si inflorirea economica a Tarii Romanesti”. Nu cred ca mai e o noutate daca spun ca asa e vazuta azi Romania, din perspectiva basarabeanului de rand, adica fratele mare, in plina ascensiune economica, de cand face parte din Uniunea Europeana si NATO. Numai daca te uiti la cursul valutar din Chisinau, un leu romanesc la aproape cinci lei moldovenesti, si intelegi care e diferenta intre cele doua state. Am stat de vorba cu oameni de pe strada, incercand un dialog despre ce asteapta ei de la Romania, in cazul reunificarii. E drept ca multi se tem sa vorbeasca. Unii se uita suspect in toate partile, pe parca le-ar fi teama ca niste ochi invizibili inca ii mai supravegheaza. Cei cu care am reusit totusi un schimb de cateva cuvinte se refera la pensii si salarii pe care le vor mai mari, dar si locuri de munca si, in consecinta, construirea de fabrici. Unii spun ca au salariu de sub 2.000 de lei moldovenesti si nu se ajung de la o luna la alta, mai ales ca utilitatile, in special gazul, sunt foarte scumpe. Altii o scot la capat numai datorita banilor trimisi de cineva din familie care e plecat sa munceasca fie in Rusia, fie in Occident. Un invatator din orasul Floresti spune ca salariul sau este echivalent cu 300 de lei …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *