de Andrei Luca POPESCU, Cristian ANDREI Publicat la: 17.08.2015 08:40 Ultima actualizare: 17.08.2015 08:54
Doi judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti explica, in motivarile sentintelor prin care au decis, in luna mai, ca Guvernul Romaniei era obligat prin lege sa fixeze o data pentru alegerile partiale pentru posturile de primar, de presedinte de consiliu judetean si de parlamentar ramase vacante ca urmare a incetarii de drept a mandatului. Cei doi judecatori explica faptul ca nu pot fi luate in calcul niciun fel de scuze ale Guvernului, cum ar fi faptul ca nu au fost alocate fonduri bugetare sau ca sesizarile privind aceste nereguli nu au urmat calea administrativa legala. In total, trei instante din Romania au decis ca Guvernul Romaniei a incalcat legea, refuzand sa fixeze o data pentru alegerile partiale in termenul legal de 90 de zile de la vacantarea functiilor respective. Cu toate acestea, prim-ministrul Victor Ponta a scris duminica pe Facebook ca „actualul PNL/PDL bate record dupa record in ce priveste tupeul cu care ii mint pe oameni!”, PNL fiind partidul care a sesizat instantele cu privire la incalcarea legii privind alegerile. Ponta invoca faptul ca legea electorala s-a schimbat, insa acest lucru s-a intamplat dupa deciziile instantelor respective, el nerespectand normele legale pana atunci.
Doi magistrati de la Curtea de Apel Bucuresti au aratat, in doua sentinte diferite, de ce Guvernul Romaniei, prin Victor Ponta, era obligat de lege sa fixeze o data pentru alegeri partiale in maximum 90 de zile de la vacantarea unui post de primar, parlamentar sau presedinte de consiliu judetean.
In total, trei instante diferite, doua din Bucuresti si una din Cluj, au decis in urma sesizarilor PNL ca Guvernul Romaniei a incalcat legea prin faptul ca nu a organizat in termenul legal alegeri partiale, pentru locurile de primari, parlamentari si presedinti de consilii judetene ramase vacante de drept, judecatorul de la Cluj apreciind ca Guvernul Romaniei, prin Victor Ponta, a comis „un exces de putere”.
In decizia Curtii de Apel Bucuresti de pe 19 mai 2015, judecatorul a decis sa admita sesizarea PNL si sa oblige Guvernul Romaniei sa emita un act administrativ prin care sa fixeze o data pentru alegerile partiale in 17 colegii uninominale, pentru mandatele de parlamentar ramase vacante. Este vorba despre un colegiu din Galati, unul in Bucuresti, doua din Bacau, doua din Buzau, unul din Caras-Severin, unul din Covasna, unul din Dambovita, trei din Dolj, unul din Hunedoara, unul din Ialomita, unul din Iasi, unul din Mures si unul din Vrancea.
Instanta a explicat ca legea 35/2008 arata clar ca daca mandatul unui deputat sau senator inceteaza, se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal respectiv, in cel mult 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial a deciziei Parlamentului prin care se constata vacantarea postului. Exceptie de la aceasta regula constituie doar situatia cand alegerile respective ar urma sa aiba loc cu mai putin de 6 luni? inainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.
„Guvernul Romaniei avea obligatia de a stabili data organizarii alegerilor, iar aceasta obligatie izvora din lege, neputandu-se opune argumente de oportunitate asa cum se arata prin intampinare, respectiv aprobarea bugetului pentru desfasurarea alegerilor partiale sau necesitatea stabilirii in mod unitar, corelat cu luarea in considerare a tuturor aspectelor financiare, logistice si umane pe baza avizelor de specialitate ale ministerelor si institutiilor publice cu atributii”, arata judecatorul in motivarea deciziei sale, consultate de gandul.
„Guvernul Romaniei, in calitate de autoritate publica, are obligatia executarii legii si a organizarii executarii legii, in speta de fata, paratul avand obligatia organizarii alegerilor, in conditiile si in termenele prevazute de actele normative, neavand un drept de apreciere cu privire la acest aspect, dupa cum rezulta din continutul actelor normative aratate, chiar daca legea electorala nu prevede sanctiuni pentru aceste situatii”, a mai aratat judecatorul.
Guvernul Romaniei, prin juristii sai, a incercat sa arate ca solicitarea PNL este neintemeiata, invocand motive precum faptul ca PNL nu a solicitat acest lucru pe cale administrativa, direct Guvernului, in loc sa se adreseze instantei, faptul ca Secretariatul General al Guvernului a solicitat Autoritatii Electorale Permanente „fundamentarea temeinica” si avizarea de catre toate institutiile implicate a cererilor prin care se solicita organizarea de alegeri partiale, considerand ca legea nu prevede sanctiuni pentru depasirea termenului de 90 de zile.
Pe 26 mai, o judecatoare a Curtii de Apel Bucuresti a decis, intr-un alt dosar, sa admita solicitarea PNL prin care Guvernul Romaniei, prin Victor Ponta, este obligat sa emita un act normativ de fixare a datelor pentru alegerile partiale a unor primari din 28 de localitati si a doi presedinti de consilii judetene, in Valcea si Neamt.
Judecatoarea a aratat in motivarea deciziei sale, consultate de gandul, ca legea 215/2001 (abrogata printr-o lege din 2015, ulterior introducerii cererii in instanta) prevede clar ca data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului, in maximum 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile de la constatarea prefectului ca mandatul de primar a incetat. Aceleasi prevederi se aplicau in cazul presedintilor de consilii judetene.
„Rezulta caracterul imperativ al termenului legal de 90 de zile, termenul fixat de legiuitor fiind unul maxim, chiar daca legiuitorul nu a inteles sa prevada si sanctiuni pentru nerespectarea acestuia. Se mai observa faptul ca legiuitorul nu a inteles sa reglementeze in mod expres nicio derogare de la aceasta obligatie, astfel ca lipsa alocarii unor fonduri in acest scop nu poate fi apreciata de instanta drept cauza justificativa a depasirii termenului imperativ, in lipsa unei prevederi legale exprese care sa circumstantieze obligatia autoritatii publice centrale, precum si in lumina faptului ca lipsa alocarii unor fonduri bugetare sau dificultatea financiara intampinata nu se poate circumscrie, prin ipoteza, unei situatii absolut imprevizibile, invincibile si inevitabile care sa justifice derogarea de la respectarea termenului fixat de legiuitor”, arata judecatoarea de la sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Bucuresti.
„Curtea remarca faptul ca marja de apreciere a autoritatii este redusa, chiar inexistenta, in conditiile in care legiuitorul intelege, cum este cazul in speta, sa stabileasca termenul maxim pentru data alegerilor partiale locale. In aceasta situatie fixarea datei alegerilor nu mai ramane la latitudinea autoritatii publice centrale competente, ci ea trebuie respectata in conditiile stipulate de legiuitor, Hotararea de Guvern ce urmeaza a fi emisa fiind un act administrativ de organizare a executarii legii”, mai arata judecatoarea in motivarea deciziei sale.
Cele doua decizii ale instantei bucurestene nu sunt definitive, una dintre ele fiind deja atacata cu recurs de Guvernul Romaniei, pe 5 august.
Ponta, pe Facebook, acuza PNL ca „minte oamenii”
Intr-o postare pe Facebook, prim-ministrul Victor Ponta acuza duminica PNL ca „bate record dupa record in ce priveste tupeul cu care ii mint pe oameni”, in legatura cu incalcarea legii in ce priveste organizarea alegerilor partiale. Ponta invoca faptul ca legea electorala s-a schimbat si ca acum presedintii de CJ se aleg pe liste, nu uninominal, iar pentru locurile vacante de parlamentar intra urmatorii candidati inscrisi pe lista, care nu a fost alesi initial.
„Devine din ce in ce mai clar ca actualul PNL/PDL bate record dupa record in ce priveste tupeul cu care ii mint pe oameni! Mai simplu – ca si la Codul Fiscal intai voteaza ceva si pe urma spun la televizor exact invers:- au votat in unanimitate noile legi electorale (alegeri locale si parlamentare) prin care se reglementeaza clar ca se aleg pe lista presedintii …
