Intr-o dimineata, acum doi ani,?era adus cu o duba la sediul DNA. Dupa sase ore, iesea cu catuse la maini si era dus in arest. A petrecut acolo patru luni. In aceeasi zi in care era retinut, isi dadea demisia din functia de presedinte al Agentiei Nationale de Integritate.
Asa a iesit din scena unul dintre cei mai puternici oameni din fruntea statului roman, Horia Georgescu, in primavara lui 2015. La doi ani de la arestare, s-a mai ales cu un dosar la DNA. Azi, Horia Georgescu acorda primul interviu dupa demisia din fruntea ANI.
RL: Domnule Georgescu, ati fost scos din sediul DNA, dupa multe ore de audieri, cu mainile incatusate la spate, cum se obisnuieste in cazul infractorilor periculosi. De ce?
Horia Georgescu: A fost ideea unui ofiter de politie judiciara, care mi-a spus ca trebuie sa-mi puna catusele la spate. Am intrebat de ce este necesar acest lucru, cata vreme toti ceilalti acuzati nu au avut catuse la spate. Mi s-a raspuns ca este necesar ca sa nu duc mana la nas si, astfel, sa fac un gest care a facut valuri in mass-media, similar celei al Elenei Udrea. Ulterior, am observat ca informatia transmisa „pe surse” a fost ca m-as fi opus arestarii, ceea ce e complet fals. Pentru mine, au fost o profunda umilinta si un tratament nedemn.
Ce s-a intamplat in sediul DNA dupa ce ati fost adus cu mandat de acasa?
Am stat aproape sase ore intr-o sala de asteptare, mi-au fost aduse ulterior la cunostinta acuzatiile, in circa o ora, intr-un birou in care se mai aflau un procuror, un politist, un grefier si avocatul meu, venit intre timp. Mi-au fost puse cateva intrebari, dar senzatia mea a fost ca decizia era luata inainte sa fiu audiat si, indiferent ce as fi spus, rezultatul ar fi fost acelasi. De altfel, ordonanta de retinere era deja redactata si nu continea nimic din cele declarate de mine.
Despagubiri si de zece ori mai mici decat sustine DNA
?
Care au fost argumentele legale pentru care ati fost arestat?
Am fost arestat din cauza cuantumului presupusului prejudiciu, calculat de specialisti ai DNA, care se dovedeste acum a fi profund eronat si evaluat intr-un mod care sfideaza normele legale. Apreciez ca inclusiv procurorii DNA sunt indusi in eroare prin calcularea acestor prejudicii de catre specialistii DNA si consider ca este o combinatie de incompetenta si abuz din partea acestora. Mai mult, modul in care sunt -amalgamate faptele de coruptie cu cele de presupus abuz in serviciu e de natura a induce -publicului perceptia ca toti cei ce au participat la luarea unei decizii ar fi -corupti.
De ce spuneti ca prejudiciile sunt -calculate a”profund eronat” de catre specialistii DNA?
In primul rand, trebuie clarificata problema propagata public prin comunicate de presa transmise despre ANRP, care, prin Comisia Centrala, ar fi dat a”sute de milioane de euro” in mod efectiv persoanelor despagubite: este profund eronat, deoarece „despagubirile” au fost acordate, de fapt, in actiuni. Despagubirile in bani, sumele efective in numerar, sunt doar cele de pana la 500.000 lei, care erau platite in doua transe. Nici o despagubire acordata in bani nu a facut si nu face obiectul vreunui dosar penal.
Foarte important de spus este ca aceste actiuni s-au tranzactionat ani de zile mai tarziu dupa acordarea despagubirilor, chiar si la o zecime din pret. Practic, despagubirea stabilita de catre ANRP, in urma unui proces complex, era convertita, in cea mai mare parte, in actiuni la Fondul Proprietatea, actiuni cu valoarea nominala de un leu.
Aceste actiuni, insa, nu au fost tranzactionabile pana in 2011, deci, practic, nu aveau nici o valoare. Dupa ce a inceput tranzactionarea, pretul lor de vanzare nu a ajuns niciodata la valoarea nominala de un leu, ci, uneori, la sume si de zece ori mai mici. Si mai clar: o despagubire evaluata de evaluatorii contractati de ANRP la, sa zicem, zece milioane de euro putea fi tranzactionata, prin vanzarea de actiuni, si la suma de un singur -milion de euro.
Pana la membrii Comisiei, 15 semnaturi
Care era mecanismul prin care se stabilea suma despagubirilor terenurilor la ANRP?
Comisia din care faceam parte avea personalitate juridica, dar nu avea patrimoniu si aparat administrativ propriu. Practic, doar valida prin vot un proces extrem de complex. Acest proces, insa, era aprobat tehnic si legal de catre primarii, prefecturi si ANRP, prin aparatul tehnic. Aparatul tehnic al ANRP avea atributii, expres prevazute in fisa postului, de verificare si certificare, aproximativ 15-18 persoane semnau fiecare act care ajungea la Comisie in raport cu atributiile proprii si pentru specializarea pe care fiecare o avea: juridica, topo-cadastrala, contabila, evaluare.
Deci, care era circuitul documentelor pana la votul final din Comisie?
Practic, un cetatean care nu putea primi fizic un teren avea dreptul la despagubiri. Acel cetatean depunea o cerere pentru despagubiri la autoritati locale, care verificau legalitatea despagubirii in comisii de specialitate. Apoi, dosarul ajungea la prefectura, unde era din nou verificat si se dadeau iar avize de legalitate. In cele din urma, toate documentele ajungeau la ANRP, daca terenul nu putea fi restituit in natura, unde functionarii publici ai ANRP (nu membrii Comisiei) verificau inca o data legalitatea propunerii de despagubire. Ulterior, experti evaluatori independenti (care nu erau angajati ai ANRP, ci erau stabiliti aleatoriu dintre cei ce solicitasera inca din anul 2005 sa lucreze cu ANRP si indeplineau conditiile legale) stabileau suma care sa fie acordata drept despagubire. Abia apoi, cu toate avizele aparatului tehnic al ANRP, aceasta evaluare ajungea pe masa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor. Conform legii, Comisia putea aproba sau trimite la reevaluare aceste dosare.
Asadar, ca membru al Comisiei, aveati ?instrumente sa stabiliti daca evaluarea era corecta au ba?
Eu nu aveam de unde sa stiu daca suma acordata drept despagubire era sau nu supraevaluata si nici nu aveam atributii legale sa constat acest lucru, deoarece legea prevedea ca evaluatorul independent sa -stabileasca valoarea. Mai mult, in ANRP exista un expert evaluator, angajat al institutiei, care supracertifica conformitatea rapoartelor inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii.
Cine era acest evaluator din ANRP?
Atat in anul 2008, cat si astazi, existau si exista evaluatori autorizati, membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR), care intocmeau rapoarte de evaluare. Acestia au metodologii si standarde de evaluare specifice, sunt pregatiti in acest sens de aceasta organizatie si primesc certificari, pe care trebuie sa le reinnoiasca anual, in urma unor stagii de pregatire continua obligatorie. Din anul 2008, in cadrul ANRP a fost angajat un evaluator autorizat, membru ANEVAR, cu toate certificarile la zi, angajat care avea atributii de verificare a rapoartelor de evaluare, atributie care era inserata in fisa postului. Acesta aviza rapoartele sau propunea trimiterea dosarelor la reevaluare, daca aprecia ca raportul nu este conform standardelor, iar Comisia proceda intocmai cum acesta aprecia, membrii sai neavand calificari in aceasta materie, a evaluarii.
Atunci, domnule Georgescu, ce rol avea aceasta Comisie, de ce era necesara?
Era nevoie de Comisie pentru validarea unui proces tehnic, intrucat apareau situatii in care dosarele ajunse pe masa noastra semnalau unele probleme de legalitate si stabilire a sumei despagubirilor. Au existat si cazuri in care, dupa ce am trimis la reevaluare dosarele, in conditiile legii, aceste dosare ni s-au intors pe masa cu decizii de instanta care stabileau sume mai mari decat cele respinse de noi, membrii comisiei. De exemplu, au fost acordate de instanta despagubiri chiar si de 60 de ori mai mari decat cele stabilite initial de Comisie. Nu exista nici o situatie in care un dosar cu probleme sa fi trecut de Comisia din care eu am facut parte, toate dosarele semnalate ca fiind neconforme standardelor de catre evaluatorul intern fiind trimise la re-evaluare.
Acceptand ipoteza DNA ca as fi putut cenzura, ca membru al Comisiei, din punct de vedere al evaluarii rapoartele expertilor independenti, ar insemna ca nici unitatile de parchet, nici judecatorii si nici orice alta institutie publica din Romania sa nu aiba nevoie de experti, ci sa isi faca ei insisi propriile evaluari. In cazul meu, suntem in situatia in care patru expertize tehnice dau un pret apropiat de cel votat de Comisie, iar specialistii DNA au stabilit unul mult inferior. Tineti cont ca standardele internationale prevad o marja de +/- 20% de la o evaluare la alta. Per a contrario, ne putem gandi tot la un abuz in serviciu al specialistilor prin subevaluare in dauna persoanei.
a”Nici unul dintre beneficiarii despagubirilor nu ma cunoaste”
DNA a argumentat ca membrii Comisiei s-ar fi a”inteles tacit” sa aprobe dosare supraevaluate, adica fara sa comunice intre ei. Cum v-ati inteles tacit?
Nu pot sa va raspund la aceasta intrebare, cred ca nimeni nu poate sa raspunda, pentru ca nu exista nici o proba in acest sens. De altfel, nici unul dintre beneficiari (iar in dosarul meu sunt toti martori) nu ma cunoaste nici pe mine si nu-i cunoaste nici pe ceilalti membri ai Comisiei acuzati de abuz in serviciu.
Nici evaluatorii nu ne cunosc si noi, membrii Comisiei, ne-am cunoscut intre noi cu ocazia participarii la sedintele Comisiei. Asadar, nu exista vreun motiv pentru care noi, impreuna cu evaluatorii, ne-am fi inteles, tacit sau nu, sa ii avantajam pe niste necunoscuti fara interes. De altfel, nici DNA nu sustine ca as fi cunoscut pe vreunul dintre ei. Cu toate acestea, se sustine ca ar fi existat o „intelegere tacita” intre noi pentru a „supraevalua”.
Cum ati ajuns membru al Comisiei?
Am devenit membru al Comisiei in 2008, ca reprezentant al Ministerului Justitiei, si am ocupat aceasta pozitie pana in 2011, cand mi-am dat demisia. In Legea 247/2005 este prevazuta ca obligatie desemnarea in Comisia Centrala a doi membri din cadrul Ministerului Justitiei. Fiind o activitate consumatoare de timp, angajatii Ministerului Justitiei nu prea doreau sa participe la aceasta activitate, si atunci era o sarcina de serviciu trasata de conducerea ministerului.
Or, consilierii ministrului nu pot refuza atributiile date in sarcina lor de conducerea ministerului, asa cum nici judecatorii nu pot refuza sa judece anumite cauze pentru ca nu le plac. Practic, oricine ar fi facut parte din aceasta Comisie ar fi avut exact aceeasi soarta, pentru ca, pe de o parte, nu avea cadrul legal sa actioneze altfel si, pe de alta parte, nu avea nici pregatirea necesara sa faca ceea ce DNA spune ca ar fi trebuit sa faca, dat fiind ca nu exista angajati ai MJ si nici pozitii care sa aiba in fisa postului a functionarului pregatire in materie de evaluare.
De altfel, dupa cum se stie, toti reprezentantii MJ in aceasta Comisie au fost trimisi in judecata in diferite dosare.?
„Am avut contact cu serviciile secrete la cel mai inalt nivela”
Conform unora, ati fi victima unui dosar politic din cauza unor decizii luate in fruntea ANI; cum comentati?
Nu comentez aceste aspecte in momentul de fata.
Erati considerat un apropiat al serviciilor secrete. E adevarat sau e doar o legenda?
Prin prisma functiei pe care am ocupat-o, am avut acest contact la cel mai inalt nivel, lupta impotriva coruptiei fiind clasificata ca o problema de siguranta nationala si ANI a fost in prima linie institutionala de combatere a acestui fenomen.
Fostul presedinte Traian Basescu a spus ca a”trei de-ai lui i-au luat pe alti trei tot de-ai lui”. Ce inseamna asta?
Este o remarca metaforica. Presupun ca presedintele Traian Basescu s-a referit in mod plastic la sustinerea institutionala pe care a acordat-o de-a lungul celor zece ani de mandat unor entitati cu rol de intarire a statului de drept care au stat la aceeasi masa. Cum a fost posibil ca unele dintre aceste persoane sa devina subit infractori, un pericol public, arestate, atat timp cat conlucrau institutional, personal, si au avut acces la informatii si cunoastere in domenii extrem de sensibile? Ceva nu se potriveste. Asta consider ca a dorit sa spuna presedintele Basescu, atragand atentia asupra unor situatii care au fost amplu dezbatute in -societate. Acest lucru da de gandit despre cum arata statul roman privit din afara.
Va e teama ca vor exista repercursiuni dupa acest interviu?
Interesanta intrebarea dumneavoastra. Eu nu atac pe nimeni si raspund intrebarilor dumneavoastra cu argumente factuale in apararea mea raportat la un dosar si situatii care au caracter public. De altfel, fiind persoana publica, consider necesar sa ofer clarificari pentru toata lumea si in special pentru cei care au crezut in mine. Pana la urma, insa, e posibil orice. Ca sa citez din a”Ferma animalelora” a lui Orwell, a”toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decat altele”.
a”Sumele acordate erau afisate pe site-ul ANRP”
RL: Pana la urma, deci, DNA sustine ca membrii Comisiei sunt responsabili de supraevaluare.
HG: In primul rand, este gresita abordarea ca membrii Comisiei puteau, in mod legal, sa desfiinteze rapoartele si sa dea sume fara baza legala, cam cat considera fiecare. Atunci cand exista texte de lege ce reglementeaza proceduri, trebuie sa le aplici intru totul. In al doilea rand, presupusele prejudicii nu exista pentru ca sumele acordate au fost stabilite potrivit procedurii prevazute de lege, ele fiind eventual imputabile legiuitorului, iar nu functionarilor care au aplicat textul de lege si au procedat exact asa cum a edictat legiuitorul norma.
DNA apreciaza acum ca ar exista niste modalitati de evaluare mai bune, niste comparabile mai potrivite, care ar fi putut fi alese si care ar fi condus la sume mai mici. In aceasta ipoteza, ne putem gandi ca toate dosarele (zeci de mii) aprobate sunt subiect al unei infractiuni. Cu toate acestea, desi sumele acordate erau afisate pe site-ul ANRP in 2008, nici o autoritate nu a semnalat atunci acest lucru, nici un parchet nu a atentionat ca acele sume acordate catre toti beneficiarii de despagubiri in mod similar ar parea prea mari. Vorbim de un ecart de timp ce dureaza de noua ani.
RL: Oficial, care erau atributiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor din ANRP?
HG: Comisia Centrala avea doua competente majore: stabilea un evaluator care urma sa realizeze evaluarea si, dupa ce evaluarea era realizata, dosarul intra din nou in Comisie si primea una din doua solutii – acordarea despagubirilor in limita raportului de evaluare sau trimiterea la reevaluare, in functie de ipotezele prevazute de lege. Normele de aplicare a Legii 247/2005 (HG 1095/2005 si ordinele interne, 27/2008 si 43/2008) reglementau expres situatiile in care dosarele se putea trimite la reevaluare si anume: daca se formulau contestatii si membrii Comisiei apreciau ca acele contestatii sunt intemeiate. Asadar, reevaluarea era posibila doar cand suma era contestata de persoana indreptatita sau de evaluatorul intern al ANRP. In celelalte situatii, Comisia era obligata sa aprobe raportul. De exemplu, in toate cele trei dosare din speta mea, existau toate avizele, inclusiv cel al evaluatorului intern, si nu existau contestatii.
a”In 2008, nu se stia daca si cand actiunile se vor tranzactiona”
RL: De multe ori, despagubirile nu au fost acordate proprietarilor terenurilor care nu puteau fi retrocedate fizic, ci unor persoane carora proprietarii le cesionau dreptul de proprietate, asa numitii a”samsari”. Era o practica legala?
HG: In anul 2008, nu se stia daca si cand actiunile la Fondul Proprietatea se vor tranzactiona vreodata pe piata si la ce pret iar aceste contracte de cesiune erau contracte aleatorii, in care nu se putea spune cine va castiga si cine va pierde (cedentul sau cesionarul). Practic, cesionarii (cumparatorii de drepturi litigioase), acesti asa-zisi samsari, investeau cu un risc mare pentru acea data, sperand ca actiunile lor se vor tranzactiona candva la preturi mari iar cetatenii vindeau drepturile lor litigioase, in mod legal, prin contracte autentice, deoarece doreau sa obtina rapid sume de bani cash, nu hartii despre care nu se stia ce valoare vor avea la tranzactionare.
Ganditi-va la fondurile globale de risc si veti vedea o similitudine in aceasta activitate la scara infinit mai mica. Contractul de cesiune era perfect legal si avea si are si astazi temei juridic in legislatia in vigoare. Public, insa, s-a comunicat atat in actele de acuzare, cat si in comunicatele de presa, valoarea initiala a despagubirilor, niciodata cea obtinuta de cei care au obtinut despagubiri si s-a considerat ca ar fi ceva in afara legii simplul fapt ca …
Primul interviu acordat de fostul sef al ANI, Horia Georgescu, dupa ce a fost arestat intr-un dosar DNA: Decizia sa fiu retinut a fost luata inainte sa fiu audiat, ordonanta era deja redactata. Lupta
