Mohamed Morsi, candidatul Fratiei Musulmane, a castigat alegerile prezidentiale din Egipt, cu 51,73% din voturi, a anuntat presedintele Comisiei Electorale Prezidentiale, Farouq Sultan, dupa un discurs introductoriu de aproximativ 80 de minute. Contracandidatul sau, Ahmed Shafiq, a obtinut 48,27%. Multimea adunata in piata Tahrir din Cairo a izbucnit in urale, dar Morsi – un islamist care a promis ca va forma un guvern de uniune – are putine sanse sa isi puna in aplicare programul dupa ce armata a acumulat in ultima luna puteri discretionare. Fratii Musulmani au promis ca vor continua protestele pana cand armata va ceda puterea autoritatilor civile.
In centrul luptei pentru Egipt se afla o institutie ne-aleasa de nimeni, dar care detine cea mai mare putere in stat fara sa dea socoteala nimanui. Este un gup de 24 de generali reuniti in cadrul Comandamentului Suprem al Fortelor Armate (SCAF), care, dupa indepartarea de la putere a lui Hosni Mubarak, a acceptat, in entuziasmul revolutionarilor din piata Tahrir sa umple vidul de putere lasat de Mubarak. Si, ca mai de fiecare data, grupurile care ajung la putere pe valul revolutiei, ajung sa o confiste.
La inceput, totul a mers foarte bine. In martie 2011, egiptenii au acceptat printr-un referendum un calendar care prevedea alegerea unui parlament legitm, care urma sa aleaga, la randul sau o Adunare Constituanta. Procesul urma sa se incheie luna aceasta cu alegerea unui presedinte.
Alegeri parlamentare s-au organizat – cat de corecte pot ele fi intr-o tara ca Egiptul si au fost castigate asa cum era de asteptat, de bratul politic al organizatiei islamiste Fratii Musulmani, Partidul libertatii si dreptatii. Parlamentul a numit o Constituanta dupa care in mai si iunie au avut loc si alegerile prezidentiale in care cei doi candidati, Muhamad Morsi si Ahmed Shafiq au dus o lupta stransa. Morsi, candidatul Fratilor Musulmani, un profesor de inginerie civila educat in Statele Unite, a fost acuzat de secularisti ca este reprezentantul celei mai varstnice si conservatoare a Fratilor si ca urmareste instaurarea unui regim islamic strict in Egipt. La randul sau, Shafiq, general de aviatie ca si Mubarak si ultimul prim-ministru al regimului Mubarak, a fost acuzat ca este reprezentantul elitei militare si ca urmareste restauratia guvernarii militare si anularea libertatilor castigate anul trecut. Or, deciziile SCAF din ultimele doua saptamani par sa le dea dreptate citicilor armatei si lui Shafiq.
Pe 13 iunie, guvernul controlat de militari a acordat armatei dreptul de a aresta civili si de a-i judeca in tribunale militare pana la ratificarea unei noi Constitutii. A doua zi, Curtea Suprema Constitutionala, organism format de judecatori numiti de Mubarak, a dizolvat Parlamentul? Trei zile mai tarziu, chiar dupa inchiderea urnelor in turul al doilea al prezidentialelor, generalii au emis o „declaratie constitutionala” prin care acorda SCAF (adica lor insile) puteri legislative depline (inclusiv in materie de buget) precum si dreptul de a numi o alta Adunare Constituanta. In plus, documentul …
