Oamenii de stiinta nu pot calatori departe in spatiul cosmic, asa cum Columb a navigat si descoperit America. Cercetatorii de la Universitatea Case Western Reserve si doua institutii partenere au gasit o metoda de a cartografia intinderea si structura universului, potrivit scientia.ro
Aceasta tehnica (care se ghideaza dupa lumina quasarilor), combinata cu speranta descoperirii a milioane de quasari distanti in decada urmatoare, ar putea produce o perspectiva inedita asupra trecutului cosmosului, foarte aproape de perioada de dupa marea explozie, cand Universul avea doar o fractiune minuscula din marimea pe care o are in prezent.
Cercetatorii au descoperit cheia, in timp ce analizau lumina vizibila primita de la un grup mic de quasari.
Tiparele de variatie a luminii in timp, atunci cand erau corectate cu deplasarea spre rosu a quasarului, s-au dovedit coerente de la un quasar la altul. Aceasta deplasare spre rosu apare deoarece expansiunea Universului indeparteaza odata cu ea si quasarii observati, facand astfel ca lumina venita de la ei sa apara mai rosie (de aici si termenul de „deplasare spre rosu”) si, de asemenea, facand ca variatiile in timp sa apara mai lent.
Analizand acest aspect pe toate partile, prin masurarea ratei de variatie a luminii aparente a unui quasar si comparand aceasta rata cu variatia ratei standard a grupului de quasari investigati, cercetatorii au putut sa deduca deplasarea spre rosu a quasarilor.
Cunoasterea deplasarii spre rosu a quasarilor a permis cercetatorilor sa calculeze marimea relativa a Universului la momentul cand lumina a fost emisa, comparativ cu marimea Universului de azi.
„Se pare ca suntem in posesia unei metode solide de cartografiere a evolutiei expansiunii Universului”, a afirmat Glenn Starkman, un profesor de fizica de la Universitatea Case Western Reserve si unul din autorii studiului publicat in aceasta vara in prestigioasa revista Physical Review Letters.
„Daca s-ar putea masura deplasarea spre rosu a milioane de quasari, am putea ulterior sa folosim aceste informatii pentru a cartografia structura Universului pe baza acestor deplasari spre rosu tot mai mari.” Cu cat deplasarea spre rosu e mai mare, cu atat mai departe si mai batrana este sursa de lumina.
Grupul de cercetatori incearca sa gaseasca un grup mare de quasari care sa confirme ca structurile luminii primite de la acestia sunt coerente si pot fi folosite pentru a calcula deplasarea lor spre rosu, oriunde in Univers.
Studiul in cauza a fost condus de De-Chang Dai, care si-a luat doctoratul lucrand cu Starkman si care a fost, pana mai recent, membru in Centrul de Astrofizica, Cosmologie si Gravitatie al Universitatii din Cape Town (Africa de Sud).
Ceilalti autori sunt pe Dr. Amanda Weltman, lector in cosmologie la aceeasi universitate si fratii Branislav Stojkovic, un doctorand in informatica si inginerie si Dejan Stojkovic, un profesor de fizica la Universitatea de Stat Buffalo din New York. Dejan Stojkovic si-a luat, de asemenea, doctoratul cu Starkman si a fost mai tarziu asistent universitar la Case Western Reserve.
Cercetatorii au construit un grafic al cantitatii de lumina de la 14 quasari, inregistrat de proiectul Massive Compact Halo Objects, care a cautat dovezi in legatura cu existenta materiei intunecate in interiorul si in jurul Caii Lactee. Lumina receptata de la fiecare quasar a fost masurata in mod repetat de-a lungul a sute de zile.
Graficul a dezvaluit diverse faze in care cantitatea de lumina fie ar creste, …
