de Sorina Ionasc Publicat la: 24.09.2013 20:50 Ultima actualizare: 24.09.2013 22:21
In timp ce protestatarii din Piata Universitatii cer interzicerea cianurilor pentru exploatarea aurului si argintului de la Rosia Montana, ministrul Mediului, Rovana Plumb, incearca sa-i convinga si pe parlamentarii din comisia speciala ca aceasta tehnologie nu este periculoasa pentru mediu. Zona este deja extrem de poluata este argumentul forte de la care porneste atat ministrul Culturii, Daniel Barbu, cat si ministrul Mediului, Rovana Plumb. Mai mult, cand a fost intrebata de „cel mai catastrofal scenariu”, sefa de la Mediu a preferat in locul unui raspuns concret sa vorbeasca si despre pericolul salmonella: „atata timp cat am scos de pe piata tone de produse contaminate cu salmonella nu mi-as permite sa pun in fata opiniei publice si in fata poporului un proiect in care conditiile de siguranta in ceea ce priveste mediul sa nu fie respectat”
„Ne-am oprit la 6 scenarii relevante care definesc toate fazele de exploatare”
Punctual, in cadrul audierilor de marti, Rovana Plumb a prezentat o intreaga lista de dezavantaje ecologice ale zonei Rosia Montana, printre care cele 18 halde de steril neecologizate abandonate, 2 cariere abandonate neecologizate, o retea de 140 de kilometri de galerii subterane care produc ape acide si o medie de 80 de metri cubi de ape acide deversate in bazinul hidrografic.
„Inca alte zece puncte de scurgere din care se descarca apele acide, ceea ce determina contaminarea integrala a baii raului Rosia, toate aceste deversari determina o contaminare cu metale grele in apele de suprafata care ajung sa depaseasca cotele maxime atinse de pana la? 100 de ori. Ca rezultat, ecosistemul acvatic este puternic afectat in bazinul hidrografic”, a explicat ministrul.
In cazul in care acest proiect nu va fi aprobat, iar exploatarile de la Rosia Montana nu ar mai avea loc, Rovana Plumb a precizat ca statul ar trebui sa investeasca aproximativ 300 de milioane de euro pentru a repara „bomba ecologica” de la Rosia Montana.
„Investitia care ar trebui facuta este foarte mare si nu ne-o permitem numai pentru Rosia Montana. In Romania mai sunt o gramada de situri poluate, peste 300”, a mai spus Plumb.
Principala ingrijorare a protestatarilor din Piata Universitatii si a ONG-urilor din acest domeniu este pericolul pe care il reprezinta tehnologia de exploatare cu cianuri. Desi a precizat ca au fost analizate zeci de scenarii posibile, fiind selectate in final doar sase dintre ele care ar fi valabile pentru acest proiect, Rovana Plumb nu a stiut nici de aceasta data sa exemplifice, concret, care sunt riscurile.
„Au fost analizate zeci de scenarii pentru toate etapele de evolutie a proiectului, au fost selectate in final 45 de scenarii relevante pentru riscurile de mediu. Ne-am oprit la 6 scenarii relevante care definesc toate fazele de exploatare”, sustine ea.
Insa, intrebata chiar de presedintele comisiei, senatorul PSD Darius Valcov, care ar fi „cel mai catastrofal scenariu”, in varianta in care dupa finalizarea exploatarilor, barajul se va rupe in urma unui cutremur cu magnitudinea de 8,2 grade, Rovana Plumb a facut o comparatie cu alimentele infestate cu Salmonella.
„Cat am fost secretar de stat in domeniul protectiei consumatorilor, atata timp cat atatia ani de zile am creat un sistem in Romania si am alergat si am prins si am sanctionat pe toti cei care puneau pe piata produse care nu puneau in siguranta viata cetatenilor, atata timp cat am scos de pe piata tone de produse contaminate cu salmonella nu mi-as permite sa pun in fata opiniei publice si in fata poporului un proiect in care conditiile de siguranta in ceea ce priveste mediul sa nu fie respectat”, spune ea, fara a preciza care sunt totusi riscurile posibile pentru mediu.
Referitor la un posibil accident asemanator cu cel de la Baia Mare din anul 2000,? Rovana Plumb a intarit cu nu exista nicio legatura intre cele doua proiecte.
„Tipurile de iaz dintre cel de la Baia Mare si cel de la Rosia Montana difera din punct de vedere tehnic foarte mult ca si standardele proiectului in sine. In 2000 in Romania nu erau prevederi legale conform legislatiei europene. In 2013 avem un numar foarte mare de prevederi legale pentru protectia mediului”, a explicat ea.
Ce garantii au fost cerute RMGC
Cu o vechime de aproape 15 ani, proiectul privind exploatarile de la Rosia Montana a trecut de la un guvern la altul, fiind renogociat de mai multe ori. In prezent, garantia de mediu impusa investitorului, „oricare ar fi acela”, a ajuns de la 76 de milioane de dolari la 146. „Aceasta va acoperi inchiderea progresiva si reabilitarea minei la cele mai inalte standarde de mediu, inchiderea in conditii de siguranta a instalatiilor de deseuri miniere si monitorizarea post-inchidere asa cum prevede legislatia. Romaniei si a UE”, a precizat Plumb, adaugand ca sunt cerute si garantii suplimentare de 25 de milioane de dolari in cazul unor accidente ecologice.
Nici in privinta concentratiei de cianura folosita nu a vrut sa mai lase loc de indoieli, ministrul Mediului precizand ca, in timp ce in directiva europeana se prevede folosirea a zece parti pe milion concetratie de cianura, guvernul a cerut doar trei parti pe milion.
„Tot ce tine de gestionarea cianurii este in conformitate cu codul international de management al cianurii”, argumenteaza, inca o data, Plumb, folosind acelasi cuvant care ingrijoreaza populatia.
Daca se rupe barajul? Nu …
