Reactia Ministerului de Finante dupa ce a fost prins „cu mata in sac” in cazul majorararii salariale uriase, ascunse de ochii opiniei publice, se rezuma la ideea: „suntem foarte importanti, gestionam banii tarii”. Sau, mai clar: „Cine imparte parte-si face”.
Situatie incredibila de lipsa de transparenta si iresponsabilitate bugetara in Romania anului 2015, chiar din partea celor care conduc procesul de macrostabilitate bugetara si de guvernanta corporatista.
Ministerul Finantelor isi majoreaza salariile pe sest, printr-un paragraf inserat in a doua Rectificare bugetara din acest an, fara niciun fel de informare publica, iar reactia oficiala de dupa semnalarea „hotiei”, la o saptamana de la luarea deciziei, consta intr-o enumerare in extenso a rolului extrem de important pe care il au angajatii Finantelor in gestionarea banilor publici.
A fost nevoie de sesizarea sindicatelor, nemultumite de discriminarea pe care o aduce aceasta crestere secreta de salarii in randul functionarilor publici, ca opinia publica sa afle de?majorarea salariala cu 25 de clase de salarizare dintr-un foc. Practic, ministrul Teodorovici a luat discretionar decizia de a-si bonifica angajatii proprii pana la nivelul fostilor subalterni de la Ministerul Fondurilor Europene.
Liderul sindical Bogdan Hossu spune ca ar fi vorba de crestere salariala de peste 60% acordata unui numar de peste 60.000 de angajati, in principal ai MFP si ANAF. Ministerul de Finante confirma indexarea tinuta la secret, insa precizeaza (la finalul comunicatului de presa) ca vor beneficia de majorarea salariilor aproximativ 5.700 de persoane si ca majorarea medie a salariilor de baza va fi de 22%.
Practic, prin derogare de la OU 23/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in 2015, incepand cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie, functionarii publici si personalul contractual din Ministerul Finantelor, ANAF, Agentia nationala pentru Achizitii Publice si Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiaza de 25 de clase de salarizare succesive fata de clasa detinuta.
Salariile mai mari incepand din noiembrie atrag deja o suplimentare de buget de 68 de milioane de lei la cheltuielile cu personalul din Ministerul Finantelor doar pentru ultimele doua luni din acest an, dupa cum se poate vedea in Ordonanta Guvernului nr.47 din 23 octombrie 2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 si unele masuri bugetare.
Textul prin care Ministerul de Finante se justifica pentru majorarea salariala de 25 de clase de salarizare se poate vedea mai jos integral.?
Ce uita sa spuna oficialii Finantelor:
– Finantele folosesc banii?taiati masiv de la investitii pentru a-i indesa in buzunarele functionarilor proprii (situatie care demonstreaza iresponsabilitate financiar-fiscala si creeaza un dezechilibru periculos pentru bugetele anilor viitori);
– De ce derogarea, inclusa in actul publicat in Monitorul Oficial, nu s-a regasit in proiectul rectificarii si nu a fost prezentata partenerilor sociali;
– Cum se justifica majorarea salariala ad-hoc doar pentru un minister, in contextul in care se discuta pe larg de noua lege a salarizarii? Majorarile anuntate deja prin noua lege se vor adauga probabil celor stabilite inainte de lege pe sest;
– In contextul lipsei totale de transparenta cu care a fost luata decizia, cine poate crede pe cuvant Ministerul ca majorarea salariala este de doar 22% si ca se aplica doar unui numar limitat de angajati
– Cresterile salariale cu procente mult mai mici din Sanatate si Educatie au fost dezbatute pe larg in societate si prezentate cu mult zgomot si cu orice ocazie de catre membri cabinetului Ponta.
– Cum poate fi folosita o rectificare bugetara de sfarsit de an ca instrument de asumare a unei poveri salariale constante pentru bugetele anilor viitori?
– Cum vor fi gestionate nemultumirile celorlalti angajati ai statului roman, care afla acum ca sunt mai putin importanti si mai prost platiti
Intr-o tara normala, o astfel de situatie ar atrage automat demisia Ministrului de Finante. La noi, in schimb, oficialii au elaborat o „nota de fundamentare” post-factum, pe care o prezinta cu nonsalanta la 7 zile dupa semnarea Ordonantei de rectificare bugetara.
Reactia halucinanta a Ministerului de Finante:
In legatura cu informatiile aparute in mass-media referitoare la majorarea salariilor, MFP face urmatoarele precizari:
Ministerul Finantelor Publice (MFP) este organizat si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, care aplica strategia si Programul de guvernare in domeniul finantelor publice.
Realizarea principalelor functii ale MFP, precum cele de strategie in domeniul fiscal-bugetar, contabilitate publica si datorie publica, de sinteza si reglementare, de reprezentare a statului si a Guvernului Romaniei in plan intern si extern, de prognoza prin care se asigura elaborarea de studii si prognoze pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia economiei romanesti, de conceptie bugetara si fiscala, de administrare a veniturilor statului, de administrare a datoriei publice, nu pot fi indeplinite decat prin mentinerea unei continuitati a personalului structurilor care, prin atributiile lor, realizeaza aceste functii extrem de importante ale Guvernului.
Enumeram in acest sens administrarea anuala a fondurilor publice in valoare de aproximativ 250 miliarde de lei, coordonarea intregului mecanism al platilor prin intermediul trezoreriei statului, gestiunea datoriei publice externe si interne sau asigurarea reprezentarii juridice a Romaniei in cele mai complexe litigii arbitrale investitionale de competenta Curtii de Arbitraj Internationale a Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii, unde valorile despagubirilor pot ajunge chiar si la nivelul unui miliard de euro.
Asa cum rezulta din functiile MFP, aceasta institutie gestioneaza domeniul financiar-fiscal al Romaniei, aspect de importanta deosebita, urmarind asigurarea functionalitatii intregului sistem organizational al statului, prin instituirea cadrului legal pentru colectarea veniturilor publice si urmarirea cheltuielilor astfel incat sa determine stabilitatea bugetara si, pe cale de consecinta, a echilibrului social si economic, elemente care privesc securitatea nationala.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) asigura administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare date prin lege in competenta sa, aplicarea politicii si reglementarilor in domeniul vamal si exercitarea atributiilor de autoritate vamala, precum si controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca efect evaziunea fiscala si frauda fiscala si vamala, precum si a altor fapte date prin lege in competenta sa.
Din aceasta perspectiva, activitatea sa si riscurile aferente operatiunilor de stabilire si colectare a creantelor bugetare sunt elemente care justifica importanta deosebita a activitatii derulate de personalul din cadrul aparatului propriu al acesteia.
In lipsa unei activitati coerente si a unei capacitati de mentinere a stabilitatii personalului la nivelul ANAF, ritmul de incasare a veniturilor bugetare scade, ceea ce conduce la cresterea restantelor sumelor datorate bugetului general consolidat, cu efecte negative asupra functionarii eficiente si a stabilitatii statului.
Prin functiile Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP), aceasta asigura elaborarea si implementarea Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice, precum si planurile de actiune, in conformitate cu obligatiile asumate de Guvernul Romaniei si de Uniunea Europeana. Activitatea acesteia si coerenta aplicarii legislatiei in domeniul achizitiilor publice in Romania reprezinta elemente de natura sa conduca la o crestere a gradului de absorbtie a fondurilor europene nerambursabile alocate Romaniei in perioada de programare 2014-2020.
Activitatile complexe ale MFP, ANAF, Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP si, precum si imperativul asigurarii unei stabilitati a personalului specializat din cadrul acestora justifica acordarea unei majorari salariale prin acordarea unui numar de 25 de clase de salarizare succesive.
Acordarea acestei majorari salariale este de natura sa creeze o salarizare similara cu personalul din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, care are atributii in domeniul gestionarii fondurilor europene nerambursabile, data fiind complexitatea similara a activitatilor desfasurate si care in prezent beneficiaza de pana la 25 de clase de salarizare succesive fata de clasa detinuta, conform Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiara a personalului care gestioneaza fonduri comunitare, cu modificarile si completarile ulterioare.
In plus, o egalizare a salarizarii intre aceste institutii publice este necesara, deoarece nu trebuie sa existe o diferenta intre cele doua categorii de bugete, national si cel al Uniunii Europene, si nici intre activitatile aferente functiilor acestor institutii publice.
In corelatie cu atributiile si complexitatea lucrarilor de la nivelul MFP, ANAF, Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, ANAP si, pe de o parte, si riscurile care pot interveni in lipsa unei salarizari corespunzatoare a acestora, pe de alta parte, prin Ordonanta de urgenta nr. 47/ 2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 si unele masuri bugetare s-a instituit acordarea personalului din cadrul MFP, ANAF, Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili si ANAP si unei majorari salariale similare celei prevazute la art. 2 alin.(1) din Legea nr.490/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
De asemenea, personalul din aceste institutii nu va beneficia de majorarea salariala de 25 de clase de salarizare succesive pe perioada in care intra sub incidenta prevederilor Legii nr.490/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Masura propusa este de natura sa conduca la evitarea riscului migrarii personalului din cadrul acestora catre institutii cu un nivel de salarizare superior, la evitarea savarsirii unor posibile fapte de coruptie si la stabilirea unui echilibru intre complexitatea muncii si riscurile care deriva din realizarea prerogativelor acestora.
Totodata, aceasta masura contribuie la realizarea unui serviciu public stabil, prin eliminarea pe cat posibil a riscului migrarii personalului specializat din cadrul unor institutii cheie ale administratiei publice centrale catre mediul privat, cu consecinte pozitive asupra interesului cetateanului, a bugetului general consolidat si a activitatii autoritatilor publice vizate de aceasta masura.
Precizam ca numarul total al salariatilor care vor beneficia de majorarea salariilor este de aproximativ 5.700 de persoane, respectiv ca majorarea medie a salariilor de baza va fi de …
