Compania cu capital canadian a cerut autorizatie de mediu pentru perimetrul Teascu.
Una dintre cele mai aprige dezbateri publice din ultimii ani ar putea sa se aprinda din nou, dupa ce compania cu capital canadian, Deva Gold, a cerut autorizatie de mediu pentru exploatarea aurifera din perimetrul Teascu. Este vorba de o zona situata pe teritoriul comunelor Baita si Certeju de Sus.
Exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor in Muntii Apuseni a starnit cele mai mari proteste de strada din ultimii ani. Compania Deva Gold are licenta de exploatare nr. 1.471/2011 pentru intreg perimetrul Baita – Craciunesti. Perimetrul de exploatare cuprinde o suprafata totala de 1.070 de kilometri patrati.
Acest perimetru se invecineaza cu perimetrul de exploatare Certeju, detinut tot de Deva Gold, dar si cu perimetrul de exploatare Hondol, detinut de o alta companie controlata tot de canadienii de la Eldorado Gold Coporation, European Goldfields Deva. Pentru perimetrul Baita – Craciunesti, autoritatile de mediu din judetul Hunedoara spun ca exploatarea efectiva poate incepe abia dupa ce va fi construita si pusa in functiune uzina de preparare a minereului de la Certeju. De asemenea, pentru ca inceperea exploatarii minereului aurifer presupune scoaterea din circuitul silvic a unei suprafete de aproximativ 160 de hectare de padure, compania miniera Deva Gold trebuie sa impadureasca o suprafata de trei ori mai mare, inainte de a incepe taierea padurii.
Proiect controversat
Pentru ca proiectul Deva Gold presupune exploatarea aurului prin utilizarea cianurilor, el a starnit controverse imense, la fel ca si proiectul minier de la Rosia Montana. Pe de o parte, sustinatorii proiectului pun accentul pe beneficiile sociale si economice. Deschiderea exploatarii cu cianuri ar presupune crearea a minim 1.000 de noi locuri de munca, in contextul in care Certejul, o comunitate cu aproximativ 3.100 de locuitori, are o rata a somajului de aproape 20 la suta.
De asemenea, ar presupune crearea unui flux financiar important in economia judetului Hunedoara, in contextul in care managerii acestui proiect estimeaza investitia directa la aproximativ 300 de milioane de euro. Pe de alta parte, opozantii proiectului afirma ca acesta presupune riscuri imense pentru mediu …
