Comisia Europeana prezinta astazi raportul de monitorizare privitor la Romania. In acest sens, presa internationala dezbate pe larg concluziile documentului, precizand ca statul roman a reusit prin scamatorii politice sa obtina integrarea in cadrul Uniunii Europene. Mai mult, mass-media bulgara sustine ca Bucurestiul s-a mentinut pe linia de plutire datorita… ineficientei Sofiei, Comisia Europeana recomandand, in cazul vecinilor de la sud de Dunare, masuri drastice daca reformele nu vor avea succes.
Elita romaneasca a folosit mai multe parghii in cadrul structurilor UE, facand lobby si obtinand integrarea in baza unei agende minime de reforme, contand in schimb pe asul din manca: abilitatea de a oferi contracte pentru proiecte de infrastructura unor companii care se bucurau de influenta atat la Bruxelles, cat si in partidele care domina unele state-cheie din cadrul UE, comenteaza in Financial Times cunoscutul istoric Tom Gallanger, un fin cunoscator al politicii romanesti. Uniunea a fost astfel dezarmata de o elita locala foarte versata in simularea schimbarii, iar Romania a devenit al 27-lea stat membru al UE la 1 ianuarie 2007, majoritatea reformelor cruciale existand numai pe hartie sau cu angajamente pentru viitor. Gallanger a mai sustinut ca judecatorii au continuat sa ii achite pe politicienii prezentati pentru acuzatii de coruptie, cu verdicte derizorii sau amanarea judecarii acestora. Cu exceptia unor reforme, puterea politica in Romania a oscilat, in cele doua decenii de la inlaturarea de la putere a comunismului, intre cercurile restranse ale partidelor politice decise sa nu fie trase la raspundere in fata legii sau constranse de reglementarile Bruxelles-ului. Doi premieri consecutivi, social-democratul Adrian Nastase si liberalul Calin Popescu Tariceanu, au remarcat ca intransigenta UE este mai de graba sporadica in incercarea de a asimila 12 noi state membre din 2000. Acestia au lansat numeroase planuri de actiune si alte ritualuri de reforma, care in esenta au fost doar actiuni de relatii publice menite sa ii convinga pe eurocrati ca Romania este procupata sa adopte normele si valorile europene, a mai afirmat analistul politic.
Comisia Europeana prezinta astazi raportul de monitorizare privitor la Romania. In acest sens, presa internationala dezbate pe larg concluziile documentului, precizand ca statul roman a reusit prin scamatorii politice sa obtina integrarea in cadrul Uniunii Europene. Mai mult, mass-media bulgara sustine ca Bucurestiul s-a mentinut pe linia de plutire datorita… ineficientei Sofiei, Comisia Europeana recomandand, in cazul vecinilor de la sud de Dunare, masuri drastice daca reformele nu vor avea succes.
Elita romaneasca a folosit mai multe parghii in cadrul structurilor UE, facand lobby si obtinand integrarea in baza unei agende minime de reforme, contand in schimb pe asul din manca: abilitatea de a oferi contracte pentru proiecte de infrastructura unor companii care se bucurau de influenta atat la Bruxelles, cat si in partidele care domina unele state-cheie din cadrul UE, comenteaza in Financial Times cunoscutul istoric Tom Gallanger, un fin cunoscator al politicii romanesti. Uniunea a fost astfel dezarmata de o elita locala foarte versata in simularea schimbarii, iar Romania a devenit al 27-lea stat membru al UE la 1 ianuarie 2007, majoritatea reformelor cruciale existand numai pe hartie sau cu angajamente pentru viitor. Gallanger a mai sustinut ca judecatorii au continuat sa ii achite pe politicienii prezentati pentru acuzatii de coruptie, cu verdicte derizorii sau amanarea judecarii acestora. Cu exceptia unor reforme, puterea politica in Romania a oscilat, in cele doua decenii de la inlaturarea de la putere a comunismului, intre cercurile restranse ale partidelor politice decise sa nu fie trase la raspundere in fata legii sau constranse de reglementarile Bruxelles-ului. Doi premieri consecutivi, social-democratul Adrian Nastase si liberalul Calin Popescu Tariceanu, au remarcat ca intransigenta UE este mai de graba sporadica in incercarea de a asimila 12 noi state membre din 2000. Acestia au lansat numeroase planuri de actiune si alte ritualuri de reforma, care in esenta au fost doar actiuni de relatii publice menite sa ii convinga pe eurocrati ca Romania este procupata sa adopte normele si valorile europene, a mai afirmat analistul politic.
Raportul apreciaza DNA si critica voalat Parlamentul pentru blocarea dosarelor de mare coruptie (vezi dosarele Mitrea si Nastase). Cu toate ca stam mai bine in ochii CE decat bulgarii, documentul constata progrese insuficiente in domeniul justitiei si in cel al luptei impotriva coruptiei. Responsabilitatea nereusitelor acestora a fost pasata Legislativului. Legat de acest subiect, seful DNA, Daniel Morar, a acordat ieri un interviu Mediafax: „Expertii Comisiei Europene cu siguranta ca au vazut care sunt cazurile noi de mare coruptie investigate, deschise de catre procurorii DNA, au vazut care sunt cazurile de mare coruptie ca atare considerate pe rolul instantelor de judecata si e foarte important sa spun ca, in ciuda a ceea ce se scrie, a ceea ce spun unii ca toate dosarele sunt restituite sau asa mai departe, lucrurile stau exact invers. Adica, exceptand acele trei dosare (Zambaccian, Matusa Tamara si cel al lui Serban Mihailescu – n.r.) si care au fost restituite ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale, toate dosarele cu ministri, parlamentari, fosti ministri sau fosti parlamentari sunt in fata instantelor de judecata. E adevarat, nu avem nicio solutie, nici macar in prima instanta cu aceste dosare, daramite definitive, dar neavand nicio solutie inseamna ca nu avem nici solutii de condamnare, dar nici de achitare. Cum as spune sintetic, dosarele sunt in curs. Deci, din acest punct de vedere n-ai cum sa critici procurori. Eventual, cand aceste dosare vor ajunge in faza unor hotarari judecatoresti definitive si daca alea sunt intr-adevar defavorabile, se poate face o alta analiza. Dar pana una-alta procurorii fac ceea ce trebuie sa faca – deschid dosare de mare coruptie, le investigheaza si, acolo unde au probe, trimit in judecata”.
