Profesorii liceelor agricole solicita ministerelor Educatiei si? Agriculturii schimbari radicale. Dascalii din tara demonstreaza ca stiu? ce si mai ales cum trebuie sa se intample. Ei asteapta legi eficiente de la guvernanti. Aceasta este concluzia unei recente intruniri de la Brasov, la care am fost invitat sa particip.
Daca in sistemul de invatamant romanesc din ultimii 26 de ani reforma a? fost mai degraba mimata, vopsindu-se pur si simplu gardul, in schimb? despre scolile agricole, silvice, veterinare si agromontane se poate? spune ca, din 1990 incoace, nici macar de „vopseaa” n-au avut parte. Am? participat, la Brasov, la o intrunire pe tema liceelor agricole, fiind prezenti reprezentantii mai multor institutii de profil? din tara. Toti vorbind despre aceleasi grave probleme. Prima este legata de mentalitate. Se spune ca cine se duce la un liceu din sfera agricola inseamna ca vrea sa traiasca la coada vacii. Din ce in ce mai putini elevi asadar, dupa 1990. Acest an e luat ca un reper in istoria invatamantului de profil, pentru ca inainte erau cate doua-trei licee in fiecare judet, dintre cele care pregateau noile generatii de? fermieri. Ce s-a intamplat dupa aceea, o spun statisticile, pentru ca? din 124 de scoli din acest domeniu au mai ramas 77, la toate capitolele,? iar dintre acestea cele agricole daca mai sunt azi vreo 30.
Lipsa de bani pentru manuale
Baza materiala este o alta durere. Unii profesori imi spuneau, de pilda,? ca la profilul alimentar trebuie sa aduci de acasa felurite ingrediente,? ca sa inveti in laboratorul scolii cum se fac diverse preparate? culinare. Legea, zic dascalii, face referire numai la bunurile imobile? ale scolii, mobilier, aparate si asa mai departe. De materii prime nu se? mai aminteste in regulamentele nationale. Dar peste toate se afla? imposibilitatea acestor licee de a-si trimite elevii in practica la? ferme agricole sau la firme de productie din domeniul alimentar. Si asta? mai ales din cauza ca, dupa 1990, nu exista un cadru bine stabilit de? colaborare intre scoli si ferme sau fabrici. Si atunci sigur ca se? ajunge in situatia in care elevii raman doar cu teoria invatata in? scoala, pentru ca practica se reduce de cele mai multe ori la o simpla? adeverinta cu un mare gol in spatele ei. Dar nici la teorie situatia nu? este mai buna. Lipsesc manualele pentru ultimele doua clase de liceu. Nu? se tiparesc, spun dascalii, din cauza banilor care nu exista. Profesorii? care predau la aceste clase trebuie sa conceapa singuri un plan de? lectii, evident bazat pe programa de invatamant.
„Poate ne-o auzi premierul?Ciolosa”
Remarc totusi o mare fractura. Pe de-o parte, nu exista colaborare intre? liceele agricole si fermele ori firmele din domeniul alimentar. Pe de? alta parte, asa cum s-a spus la intrunire, se simte lipsa acuta de? specialisti in agricultura, chiar si cei cu pregatire medie. Vorba aia,? dai cu tunul prin sate si nu mai gasesti azi un tehnician agricol sau un? tehnician veterinar. Fermele, mi se spune, duc lipsa de mecanici, de? tractoristi, fabricile de mezeluri alearga dupa procesatori de carne.? Cele doua entitati, scoli si producatori, par a nu se vedea reciproc,? desi au nevoie, pana la urma, unii de altii. „Este nevoie de reforma in? privinta liceelor agricole. Fara aceasta reforma exista riscul ca, in? urmatorii ani, si liceele care au mai ramas sa disparaa”, striga lumea la? unison. „Poate ne-o auzi premierul Ciolos, ca si el a invatat la un? liceu agricol din Romaniaa”, remarca cineva. Pentru ca, altfel, la usile? ministerelor Educatiei si Agriculturii au mai fost directorii acestor? licee, ani la rand, de acolo intorcandu-se de fiecare data doar cu? promisiuni.
Un program-pilot
Si totusi ceva s-a miscat, in ultimul an si jumatate. Este vorba despre? un program-pilot prin care elevii Colegiului pentru Agricultura si? Industrie Alimentara „Tara Barseia” din Prejmer au avut ocazia sa treaca? prin toate fazele de teorie si de practica, dar dupa alte principii, mai? concrete. Treaba asta a fost initiata de World Vision Romania,? oraganizatie care are, din anul 2000, in satul Crit, din judetul Brasov,? o ferma agricola demonstrativa. Acolo poti sa inveti, prin metode? practice, toate fazele cresterii animalelor, apoi sa afli cum se cultiva? pamantul conform ultimelor tehnologii pe plan mondial. Poate ca deloc? intamplator, as putea spune, tocmai acest liceu a intrat intr-un? asemenea program. Am cunoscut-o pe directoarea scolii, Maria Drinovan.? Mi-a zis ca e in functia asta de 20 de ani, ca o viata intreaga a lucrat? in slujba copiilor care fac o scoala agricola, ca mai are trei ani pana? la pensie, dar ca, pana atunci, vrea sa lase o reforma adevarata in urma? ei.
Noi metode de invatare
Dar sa revin la programul despre care vorbeam. El a avut cateva? componente interesante. Profesorii acestui liceu au elaborat, pe trei? categorii distincte, Caiete de Practica, un fel de manuale, dar numai cu? informatiile esentiale, in domeniile tehnician veterinar, lucrator si? tehnician in agroturism si preparator in industria carnii si pestelui.? Elevii au fost impartiti in grupe mai mici, in comparatie cu numarul? copiilor dintr-o clasa, pentru ca e mai usor, spun dascalii, sa lucrezi? cu un numar mai mic de scolari. Copiii au mers la ferma din Crit.? Fiecare grupa avea un profesor de practica, in speta cadrul didactic din? partea liceului, si un tutore de practica, adica un specialist din? partea fermei. Cei doi erau intr-un dialog permanent cu elevii, pentru a? le explica ce trebuie si de ce trebuie sa faca tot felul de lucruri,? atat in privinta cresterii animalelor, cat si la cultivarea plantelor.? La finalul fiecarei zile de lucru, elevii aveau de completat un Jurnal? de Practica, in care scriau ce invatasera si ce facusera in acea zi.? Dupa aceleasi principii organizatorice s-a desfasurat practica la o? pensiune, tot in satul Crit, pentru cursul de agroturism.
Cat de greu gasesti firme care?sa deschida usa elevilor
Scolarii au mers apoi in vizita de documentare in cateva fabrici de? lactate si de prelucrare a carnii, dar si la o fabrica de ciocolata.? Aici este de remarcat ce spune managerul de proiect din partea World? Vision, Gabriel Achim. A fost foarte greu sa gaseasca gazde pentru? aceste vizite. Producatorii nu aveau timp pentru a-i primi pe elevi,? altii aduceau in atentie faptul ca scolarii nu pot intra in spatiile? unde igiena este stricta. Managerul trage o concluzie foarte clara,? anume ca trebuie create niste structuri cu scop educativ, unde elevii? liceelor agricole sa aiba acces si sa faca practica. El a dat ca exemplu? ceea ce se intampla in Occident, unde exista ferme agricole, structurate? pe diverse categorii de productie, care au in mod explicit scop ?instructiv. Asemenea modele vor putea fi aplicate si la noi, pentru ca? de anul viitor, din februarie, va fi la dispozitia celor interesati un? program european, cu tot cu fondurile necesare, destinat formarii? profesionale, atat in privinta elevilor, cat si altor categorii de? oameni care vor sa invete o meserie. Firmele pot primi subventii pentru? a pune la dispozitia scolilor infrastructura necesara si mai ales? personal calificat care sa indeplineasca functia de tutore de practica.? Astfel de fonduri pot fi accesate si in urma unei colaborari intre? scoala si agentul economic.
Colaborare intre ministere
O alta remarca apartine …
