Romania va gazdui arme americane, a anuntat secretarul american al Apararii, Ash Carter, la Berlin. Seful Pentagonului a confirmat astfel oficial decizia privind prepozitionarea de tancuri, artilerie si alte echipamente militare americane in Romania, Bulgaria, Polonia si statele baltice, tari care au acceptat aceste echipamente pe teritoriile lor, in contextul noului mediu securitar european, afectat de actiunile agresive ale Rusiei.
SUA vor amplasa armament greu in sase state din estul Europei, membre NATO, masura prin care Washingtonul isi asigura aliatii ca vor fi aparati in eventualitatea unei agresiuni din partea Rusiei. Secretarul american al Apararii, aflat in turneu in trei tari europene si care va participa la reuniunea omologilor din NATO de la Bruxelles (24-25 iunie), a tinut sa precizeze ca „Statele Unite sunt profund angajate in apararea Europei, asa cum au fost de deceniia”. Washingtonul va face mai mult pentru? asigurarea aliatilor, in special tarile din fostul bloc sovietic, ingrijorate de actuala politica a Moscovei. Tarile baltice au cerut prezenta permanenta a trupelor NATO pe teritoriul lor.
Statele Unite vor contribui cu unitati de comando, avioane de lupta si capacitati de supraveghere la noua desfasurare a „Fortei de reactie rapidaa” a NATO, pregatita ca raspuns la o eventuala agresiune a Rusiei in estul? Europei. Secretarul american al Apararii, Ashton Carter, a precizat ca SUA vor prepozitiona in Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Polonia si Bulgaria tancuri, vehicule blindate Bradley, tunuri autopropulsate si alte echipamente militare, operatiune de asigurare a aliatilor din NATO preocupati de interventia Rusiei in Ucraina si de agresivitatea rusa fata de estul Europei.
„Varf de lancea”
Alianta, dominata de SUA, a creat in 2002 aceasta „Forta de reactie rapidaa”, dotata cu circa 13.000 oameni, cu capacitatea de desfasurare mult mai rapida decat fortele principale. Dar criza din Ucraina si interventia Moscovei pentru sustinerea separatistilor pro-rusi din estul ucrainean au demonstrat ca aceasta forta s-ar putea dovedi insuficient de rapida intr-un context de securitate care a evoluat rapid. Ca atare, in septembrie, la Summit-ul NATO din Tara Galilor, sefii de stat si de guvern din statele NATO au aprobat o structura mai usoara si mult mai rapida, forta „varf de lancea”, compusa din 5.000 oameni si capabila sa se desfasoare in termen de zile, si nu de luni. Secretarul general al Aliantei, Jens Stoltenberg, estima ca NATO va accelera si procesul decizional pentru a face fata noilor sfidari, in special prin crearea in cadrul structurii sale de comandament a unui nou cartier general pentru coordonarea problemelor logistice.
In consecinta, comandantul suprem al NATO va avea „mai multa responsabilitatea” in materie de desfasurare pentru ca cele 28 de state membre sa poata raspunde mai rapid. „Este vorba de decizii importante care fac parte din adaptarea NATO la un nou mediu securitara”. Scopul acestei noi forte de reactie rapida si a armatelor instalate in Europa de Est va fi sa ofere o riposta in cel mult 48 de ore in cazul unei operatiuni-hibrid, asimetrice, de felul celei folosite de Rusia in Ucraina. O astfel de operatiune include utilizarea de trupe fara insemne militare nationale („omuletii verzia”) dezinformare publica si presiuni economice.
Moscova pregateste un raspuns. Agresiv
In urma cu o saptamana, dezvaluirea planului Pentagonului de stocare de material militar greu in tari din Europa Centrala si de Est a provocat furie la Moscova, Kremlinul amenintand cu amplasarea de forte militare la frontierele estice si cu punerea in dotarea fortei strategice a 40 de noi rachete nucleare.
Reuniunea NATO de la sediul din Bruxelles – 24 si 25 iunie – va aproba „dublareaa” fortei sale de reactie rapida, pentru a se adapta la un context securitar bulversat de criza din Ucraina. Secretarul general al Aliantei, Jens Stoltenberg, declara ieri ca ministrii Apararii ai tarilor membre NATO vor lua decizia de intarire a puterii si capacitatilor Fortei de reactie rapida …
