Mariana Rarinca?ar fi ?fost achitata? de instanta Curtii de Apel Bucuresti, formata din judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache, fara respectarea noului Cod de Procedura Penala, spun specialistii consultati de Romania Libera. Cei doi judecatori ar fi redactat motivarea achitarii invocand critici raportate DOAR la (ne)legalitatitatea??urmaririi penale,?care ar intra in atributiile Camerei Preliminare, ce?decide daca procurorii, in instrumentarea dosarului, au respectat legea penala si drepturile inculpatului.?Ei risca declansarea unei actiuni disciplinare si sanctiuni ale CSM.
Rarinca a fost arestata preventiv ?de mai multe instante, compusa din judecatori diferiti; a fost trimisa in judecata (trecand prin filtrele camerelor preliminare),?fiind acuzata ?de DNA ca ar fi santajat-o pe judecatoarea Livia Doina Stanciu, presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, membru CSM.
Instanta de fond a Tribunalului Bucuresti a condamnat-o la trei ani cu suspendare, iar instanta Curtii de Apel a achitat-o.??Arestarea, urmata la final de achitare, a declansat un scandal public. Politicieni ca presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu si Victor Ponta, ca si judecatori,?precum Norel Popescu (ales in CSM cu autocarul PSD) sau Gabriela Baltag, presedinta AMR au cerut demisia Laurei Codruta Kovesi, sefa DNA,?si a Liviei Stanciu, reclamanta in dosar. Baltag si-a exprimat indignarea inclusiv la televiziuni ca?Antena 3, desi Codul Deontologic al magistratilor interzice declaratiile publice privind moralitatea si profesionalismul unor magistrati. Numai?CSM ii poate evalua pe magistrati si ii poate sanctiona atunci cand gresesc.
Motivarea judecatorilor de apel Risantea Gagescu si Damian Dolache,??care au pronuntat achitarea, a fost catalogata de unii specialisti consultati de Romania Libera ca ?fiind „halucinanta”, ?”bizara” sau?”neprofesionista” deoarece NU ar ?respecta Codul de Procedura Penala.
Nestiinta de carte sau razbunare pe DNA sau Livia Stanciu?
In mod bizar, spun unii specialistii in Drept Procesual Penal, ?instanta de apel, compusa din judecatorii Gagescu si Dolache, ?a?decis achitarea DOAR?prin criticarea ?rechizitoriului de trimitere in judecata, a modulului?in care s-a facut urmarirea penala, a legalitatii??administrarii probelor, proceduri?care intra in sarcina Camerei Preliminare. Altii au fost mai radicali si au catalogat motivarea ca fiind „halucinanta” sau „neprofesionista”. Noi alegem cuvantul „bizar”, mai bland.?
?Acest mod de motivare a unei decizii judecatoresti definitive, bazata doar pe critici la adresa urmaririi penale ( atribut al Camerei Preliminare) ?s-ar putea interpreta fie ca nestiinta de carte, fie ca rea intentie rezultata din?relatii de dusmanie fie cu?institutia DNA, care a facut probatiunea si a trimis dosarul in judecata, fie fata de reclamant, Livia Doina Stanciu, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, membru CSM, spun specialistii.
In presa si in mediul virtual s-au vehiculat informatii potrivit carora judecatorul Damian Dolache ar fi ruda cu o persoana condamnata in baza unui rechizitoriu DNA, iar judecatoarea Gagescu NU?ar fi promovat la Inalta Curte deoarece Livia Stanciu, presedinte al Inaltei Curti si membru CSM, i-ar fi pus intrebari dificile la interviul de promovare din fata membrilor CSM.? Aceste motive le luam sub beneficiu de inventar avand in vedere faptul ca nu avem posibilitatea de a le lua un punct de vedere magistratilor in cauza.
Instanta de Apel, care a pronuntat achitarea, ar fi „jucat” rolul Camerei Preliminare
?Rolul unei instante de apel, care da sentinta definitiva intr-un proces penal, potrivit Noului Cod de Procedura Penala, este cu totul altul decat al Camerei Preliminare.
Potrivit Noului Cod de Procedura Penala, Camera Preliminara verifica legalitatea trimiterii in judecata, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala.
Instanta de Apel, potrivit aceluiasi nou Cod, ?poata da o noua apreciere probelor, poate sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, dar nu poate face aprecieri DOAR fata de?modul in care s-a facut urmarirea penala?, critici de genul „?”nu s-au administrat probe in aparare”, „urmarirea penala s-a desfasurat fata de inculpata Rarinca Mariana?cu incalcarea dispozitiilor (…)?privind caracterul echitabil al procesului penal”, atribut al Camerei Preliminare.
Instanta de apel, ca si cea de fond, trebuie sa??evalueze daca probele?reflecta sau nu vinovatii si sa se pronunte in consecinta. Aceste evaluari trebuie sa se constituie in motivare.
Nerespectarea acestor prevederi procedurale?ale?Noului Cod de catre o instanta de judecata de apel ( sau de fond)??poate fi considerata abatere disciplinara, spun specialistii.
De precizat ca prima decizie a Camerei Preliminare de la Tribunalul Bucuresti, care a admis probatiunea, a fost contestata la Camera Preliminara a Curtii de Apel Bucuresti, care a mentinut-o. Cu alte cuvinte, doua instante de Camera Preliminara au admis probatiunea procurorilor, considerand-o legala. Nu si instanta de apel, care a dat decizia definitiva de achitare?doar pe atributiile Camerei Preliminare, spun specialistii.
MOTIVARE. Fragmente care critica doar urmarirea penala, atribut al Camerei Preliminare
Redam fragmentele din motivare? achitarii Marianei Rarinca ce?tin, procedural, de atributiile Camerei Preliminare, adica a instantei care analizeaza rechizitoriul de trimitere in judecata, modul in care s-au administrat probele sau?daca procurorii au administrat si probe in aparare.
„Contrar sustinerilor procurorilor de caz, Curtea constata ca urmarirea penala s-a desfasurat fata de inculpata Rarinca Mariana cu incalcarea dispozitiilor art.6 parag.1 comb. cu parag.3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat si a prevederilor art.8 din Codul de procedura penala privind caracterul echitabil al procesului penal. In art. 16 alin. 1 din Constitutia Romaniei se stipuleaza ca cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. De asemenea, Curtea de la Strasbourg, in jurisprudenta sa, a aratat ca respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale constituie esenta unei societati democratice”, se arata in motivare.?
Aceasta fraza este prima dintr-un sir de aprecieri DOAR?asupra Urmaririi Penale,?cenzurata?de judecatorul de camera preliminara de la doua instante.?
Un alt fragment din motivare in care judecatorii de apel care dau hotarare definitiva cred ca sunt judecatori?de?camera preliminara ( pe vechiul Cod de Procedura Penala puteau face astfel de evaluari, insa nu si pe Noul Cod, spun specialistii) este:
„Intrucat prin incheierea din 04.06.2014 a Tribunalului Bucuresti – Sectia I Penala, definitiva nu s-a constatat ca probele obtinute in stare de provocare a inculpatei Rarinca Mariana sunt nelegale, judecatorii instantei de apel, in calitatea lor de aparatori ai libertatilor individuale recunoscute pe plan european vor sanctiona incalcarea art.6 alin.1 din Conventia Europeana, de catre procurorii de caz”.
Se observa ca instanta de apel analizeaza tot admisibilitatea probelor, atribut tot al camerei preliminare. Alte fragmente-exemple ar fi „Contrar sustinerilor Parchetului, Curtea constata ca urmarirea penala s-a efectuat de catre procurorii de caz, in perioada 04.06.2014 – 27.06.2014,? fara ca inculpatei Rarinca Mariana ?sa-i fie respectate garantiile procesuale prevazute de lege”; „Ca urmare a audierii …
SCANDAL „Rarinca”. Specialistii: „Instanta de apel care a pronuntat achitarea NU a respectat Procedura Penala”
