De cand s-au incheiat alegerile locale, printre consilierii municipali au reaparut discutiile vechi legate de renuntarea impartirii Bucurestiului in sectoare. Chiar primarul de la 3, Liviu Negoita, s-a aratat un adept al acestei idei, la „summitul” primari-premier de dupa alegeri, in ideea ca exista „un Bucuresti, nu sapte”. El a fost atacat insa prompt pe blogul personal de omologul de la 1, Andrei Chiliman, care il intreaba „atunci de ce a mai candidat?”. Tot mai multi consilieri sunt convinsi insa de necesitatea copierii unor modele occidentale in impartirea Capitalei, dar si de extinderea ei in zona invecinata, asemeni marilor orase europene.
Mircea Raicu, liderul grupului de consilieri PD-L din CGMB isi incepe argumentarea de la bani: „Sunt prea mari discrepante intre bugete: sectorul 1 are 13.000 miliarde, sectorul 5 – doar 3.000-4.000 miliarde. In legislatie exista ca entitate orasul, insa bugetul Bucurestiului se face fara sectoare. Dezvoltarea orasului trebuie sa fie armonioasa”. Democrat-liberalii nu uita nici cum s-a ajuns aici. „PSD a vrut sa-l lase fara atributii pe Traian Basescu, si situatia anormala s-a perpetuat. Subdiviziunile trebuie conduse cu atributii primite prin delegatie de la primarul general”, mai spune Raicu, adaugand ca PD-L va pregateste o initiativa legislativa in acest sens.
15 sectoare, cu primari numiti de la centru
Vasile Gherasim, fostul primar PSD al sectorului 1, e acum specialistul PD-L pe aceasta tema. „Sistemul actual al sectoarelor e anacronic. Modelele cele mai bune pentru noi sunt Roma, care e impartita in 19 municipii, sau Parisul, impartit in 20 de arondismente. Eu as imparti fiecare sector in 2 sau 3 arondismente, sectoare mai mici, cu primari numiti”, e ideea fostului pesedist, care recunoaste ca situatia actuala e rezultatul luptei anti-Basescu. „A avut legatura. Eu insumi am fost unul dintre artizanii acestei legislatii, prin care mi-am crescut bugetul sectorului de 16 ori. Cresterea de atributii a fost putin fortata, dar descentralizarea e buna. Ce aproba un primar nu trebuie sa aprobe si altul. Insa bugetul sa fie in mana unui singur om”, mai explica Gherasim, care leaga ideea impartirii Bucurestiului de cea a extinderii in intr-o Zona Metropolitana.
Daca nu inghite Ilfovul, Capitala moare in trei ani
„Noi avem pregatit un proiect de lege imbunatatit pe aceasta tema. Fara aceasta extindere nu dau Bucurestiului mai mult de 3 ani de viata. Moare prin sufocare din cauza traficului. Garajele si depourile RATB trebuie scoase in afara orasului, la fel si bazele sportive, clinicile mari, campusurile universitare, atelierele de reparatii, astfel incat sa avem mai putine masini parcate in oras”. Si consilierul social-democrat Minica Boaja a lucrat la un proiect de Zona Metropolitana, prezentat si in strainatate. „Incerc sa ii conving si pe ceilalti. Orasul trebuie condus de primar, printr-o structura piramidala. Sectoarele sa ramana doar un fel de servicii descentralizate”, vrea consilierul social-democrat. „Din pacate, primarii abia alesi nu vor fi de acord. Dar trebuie sa trecem peste interesele marunte ale primarilor de sector.” Boaja are aceeasi parere si in privinta desfiintarii judetului Ilfov. „Nu putem sa inventam, ci trebuie sa luam exemple din afara. Zona Bucurestiului trebuie extinsa in prima faza la 50 km. Comunele raman cu o anumita independenta, dar vor contribui la bugetul metropolei”, explica social-democratul. Cei care se opun renuntarii la sectoare sunt liberalii. Consilierul PNL Horia Scarlat ii acuza pe democrat-liberali ca urmaresc interese financiare. „Unii s-au angajat in cheltuieli foarte mari si acum cauta solutii. Toti bucurestenii avem trecut pe buletin sectorul. Va dati seama ce cheltuieli implica aceste schimbari?” intreaba liberalul, acuzandu-l pe Vasile Gherasim ca nu a sustinut aceleasi idei si cand era primar PSD. „Poate ca e o idee de discutat, dar peste cel putin un an, ca sa nu-si faca cineva imagine cu asta in alegeri. Zona Metropolitana insa trebuie sa apara, cu cat se intarzie, va fi mai rau”, spune Horia Scarlat.
