Desi in alte ocazii similare, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au fost extrem de vocali, in cazul procurorului general nu fac declaratii,?nu-i cer public retragerea.?Specialistii sustin ca procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, trebuie sa-si dea demisia din aceasta functie deoarece este suspectat de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in coautorat cu Gabriel Oprea, fost ministru de Interne si vicepremier.
Abuzul consta in semnarea de catre cei doi a unui protocol prin care fostul ministru de Interne ii atribuia procurorului general echipaje de insotire de la Politia Rutiera pentru deplasari in Bucuresti, desi legea interzice, dupa cum au descoperit procurorii DNA. Mai mult, Directia Nationala Anticoruptie este o structura in subordinea Parchetului General, prin urmare Tiberiu Nitu este in prezent verificat chiar de catre subordonatii sai.
In ciuda acestei situatii, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)? nu are in acest moment nici o opinie transanta cu privire la necesitatea demiterii (revocarii)/demisiei procurorului general al Romaniei. „Romania liberaa” a trimis urmatoarea solicitare membrilor CSM: „Va rugam sa ne precizati ce masuri veti lua pentru a nu fi afectata imaginea Justitiei de implicarea procurorului general al Romaniei, Tiberiu Nitu, membru de drept al CSM,? in dosarul in care DNA solicita ridicarea imunitatii deputatului Gabriel Oprea, fost ministru de Interne”. De asemenea, am precizat pentru Consiliul Superior al Magistraturii ca legea nu permite protocolul semnat de cei doi, potrivit Regulamentului de aplicare a ordonantei de urgenta a Guvernului privind circulatia pe drumurile publice, act normativ ce prevede ca beneficiaza de insotire cu echipaje ale Politiei Rutiere presedintele Romaniei, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrul.
O explicatie din partea CSM se impunea si pentru ca in comunicatul de presa DNA a precizat ca Tiberiu Nitu a beneficiat de foloase necuvenite. a”Considerati ca, pentru a nu afecta imaginea Justitiei si a CSM, garantul independentei Justitiei, domnul Nitu trebuie sa-si dea demisia/sa fie demis?a”, a fost intrebarea „Romaniei ?liberea”.
Ministrul Justitiei a cerut ragaz
Drept raspuns, CSM a redat un text de lege care reglementeaza revocarea procurorului general al Romaniei, si anume: „Potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (4) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, revocarea din functia de procuror general al Romaniei se face de catre presedintele Romaniei, la solicitarea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al CSM (…)”.
„Romania liberaa” a cerut un punct de vedere cu privire la situatia creata si din partea ministrului Justitiei, Raluca Pruna, insa aceasta este plecata din tara inca dinainte de declansarea scandalului „Oprea-Nitu” si a cerut un ragaz pentru a studia documentele dupa revenirea in tara.?Totusi, este cel putin bizar ca membrii CSM, in alte ocazii similare extrem de vocali, in cazul procurorului general Tiberiu Nitu nu fac declaratii,? nu-i cer public demisia.
Nici procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, nu a raspuns intrebarilor noastre legate de o eventuala retragere a sa din functie, in conditiile in care situatia in care se afla poate duce la afectarea imaginii CSM si a Justitiei.
Precedente
Au existat cazuri cand membrii CSM au cerut public demisia din functie a unui magistrat anchetat de catre DNA. Un exemplu celebru este cel al judecatorului Horatius Dumbrava, membru CSM, care? i-a cerut, intr-un interviu, demisia magistratului Gabriela Barsan, fosta sefa a Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal de la Inalta Curte, acuzata de fapte de coruptie. Horatius Dumbrava i-a solicitat public dupa ce Gabriela Barsan a contestat avizul de perchezitie domiciliara dat de CSM, contestatie care trebuia judecata de sectia pe care o conducea la Inalta Curte. Era o situatie oarecum similara cu aceea a procurorului general Tiberiu Nitu.
Acum, DNA, structura aflata in subordinea acestuia din urma, face o ancheta in? care procurorul general al Romaniei este coautor al unei infractiuni (a semnat nelegal, alaturi de ministrul de Interne Gabriel Oprea un protocol pentru a beneficia de echipaje de insotire de la Politia Rutiera).
In cazul judecatoarei Gabriela Barsan, Horatius Dumbrava declarase presei: „Problema este ca tocmai sectia condusa de domnia sa urmeaza sa se pronunte asupra recursului, ceea ce ar putea face sa planeze suspiciuni asupra unei aparente de impartialitate.
De aceea, ar fi un gest de onoare ca doamna judecator sa-si dea demisia din functia de presedinte al Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal a ICCJ, pentru ca justitia sa nu fie si mai mult tarata intr-un scandal inutil. ?S-ar da astfel importanta cuvenita infaptuirii actului de justitie, fara ca acesta sa poata fi supus unei posibile indoieli publice. Demisia din functie ar insemna un act de demnitate, de respect pentru profesie si pentru justitie in general.
In alta ordine de idei, se va crea, inevitabil, o presiune dificil de gestionat de catre colegii judecatori din cadrul Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal a ICCJ, dezvoltand un teren propice speculatiilor de tot felul”.
Mai mult, Horatius Dumbrava i-a cerut demisia pana si pre?mierului Victor Ponta dupa ce DNA a declansat urmarirea sa penala.
Acum, judecatorul nu a raspuns solicitarii noastre de a exprima o pozitie, nici pe e-mail, nici telefonic. Speram ca a fost datorita programului aglomerat, nu din cauza ca a evitat sa se pronunte asupra demisiei ?domnului Tiberiu Nitu din functia de procuror general al Romaniei.
Nici asociatiile profesionale, in alte situatii extrem de vocale din oficiu (de aceea nici nu ?le-am solicitat un punct de vedere; am asteptat sa reactioneze din oficiu), nu au avut un punct de vedere, nu i-au solicitat demisia procurorului general.?In concluzie, pare ca actuala componenta a CSM nu va mai reactiona la scandaluri sau la prezumtive acte de coruptie? care aduc atingere imaginii Justitiei deoarece autorii lor sunt persoane din varful institutiei indrituite sa combata infractiunile. ??
In ce priveste urmarirea penala a presedintelui UNPR, acuzat de abuz in serviciu,?PNL a anuntat deja ca va vota in favoarea cererii si, daca PSD va ?proceda ?similar, liderul Uniunii pentru Progresul Romaniei va ramane fara imunitate.?Senatul a primit cererea de incuviintare a urmaririi penale pe numele fostului ministru Gabriel Oprea, acuzat de procurorii DNA de infractiuni de abuz in serviciu.?Pentru aprobarea urmaririi penale sunt necesare jumatate plus unu din voturile senatorilor prezenti. Daca toti cei 165 de membri ai Senatului ar fi prezenti in sala, imunitatea lui Gabriel Oprea ar putea fi ridicata cu 83 de voturi „pentru”.
Cum se poate aduna o majoritate pentru urmarirea penala a lui Oprea? Liberalii au anuntat deja ca vor vota in favoarea solicitarii procurorilor. „PNL isi va mentine cutuma de a vota in favoarea cererilor de ridicare a imunitatii, pentru a da cale libera investigatiilor justitiei”, a declarat prim-vicepresedintele PNL, Catalin Predoiu. PNL are 59 de senatori, dar aici exista o nuanta. In multe cazuri, „cutuma” invocata de Predoiu a insemnat ca decizia conducerii de a vota in favoarea cererilor DNA a fost respectata in linii mari. Insa unii parlamentari PNL fie au absentat, fie nu au votat cu bilele la vedere, alimentand suspiciunile ca au votat impotriva cererilor procurorilor.
Calculele PSD
PSD are 60 de senatori, iar deocamdata conducerea partidului nu a prezentat un punct de vedere oficial privind cazul Gabriel Oprea. Cu toate acestea, la preluarea sefiei PSD, Liviu Dragnea a promis ca social-democratii vor sprijini toate solicitarile procurorilor. Daca promisiunea ar fi respectata, PSD si PNL ar avea suficiente voturi (119) pentru a-l lasa pe liderul UNPR fara imunitate, chiar si in conditiile unor dezertari sau absente din? propriile randuri. Cu alte cuvinte, soarta lui Oprea va fi decisa de Liviu Dragnea, el insusi condamnat cu suspendare in dosarul fraudarii referendumului din 2012.
Trebuie mentionat ca votul din Senat va avea loc in conditiile in care PSD si UNPR negociaza pentru formarea unei aliante la alegerile locale si parlamentare …
