Surse: OUG pe Codul Fiscal, in octombrie, pentru reducerea impozitului pe dividende la 5%

Proiectul de lege privind noul Cod Fiscal, inca neaprobat, ar urma sa fie modificat, in luna octombrie, prin OUG, au precizat surse guvernamentale pentru Realitatea TV. Concret, dupa rectificarea bugetara, in baza unor incasari mai mari, s-ar merge pe o solicitare venita din partea mediului de afaceri de reducere a impozitului pe dividende de la 16 la 5%.?

Proiectul de lege privind noul Cod Fiscal a fost aprobat, marti, de senatori cu 131 voturi pentru, o abtinere si doar patru voturi impotriva. Urmeaza ca joi sa primeasca si votul final, al deputatilor.
Comisia de buget a Senatului a adoptat, in unanimitate, luni, dupa numai 45 de minute de dezbatere,? amendamentele la Codul fiscal convenite la reuniunea liderilor partidelor politice, intre acestea fiind reducerea etapizata a TVA – la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016 si la 19% de la 1 ianuarie 2017. Cu o exceptie, taxa pe constructiile speciale din agricultura va disparea din 1 ianuarie 2016, potrivit Realitatea TV.
Membrii Comisiei de Buget – Finante din Senat au aprobat si reducerea , din 2017, a impozitului pe dividende, de la 16% la 5% , dar si plafonarea bazei de calcul a contributiilor de asigurari sociale la 5 salarii medii brute, tot pentru 2017.Daca totul merge cum a fost planificat, duminica va fi trimis presedintelui Klaus Iohannis, iar luni se asteapta ca seful statului sa promulge noul Cod fiscal.
Forma actuala a Codului Fiscal este dupa cum au dorit BNR si guvernatorul Mugur Isarescu. A recunoscut-o in direct la Realitatea TV, consultantul de strategie al Bancii Nationale, Adrian Vasilescu.”S-a intamplat un lucru bun, totusi, pentru ca aceasta intelegere intre partide a plecat de la dezbaterea tehnica care a pornit in societate, de la BNR”, a spus Adrian Vasilescu.

“Problemele raman aceleasi. Cand ai asemenea cresteri cu cheltuielile salariale, o reducere cu un punct procentual a scaderii TVA nu are cum sa le suplineasca. Efectele vor fi aceleasi: o reducere a credibilitatii, probleme cu costul datoriei, iar politica monetara va avea de suferit. Intr-un cuvant, aceasta relaxare e prea masiva si prea devreme”, spune consilierul Guvernatorului, Lucian Croitoru.”Trebuie vazut cu creionul in mana impactul. Sigur ca e salutar ca nu se va micsora acciza si ca TVA nu se reduce la 19%, dar e prematur sa ne pronuntam”, explica si directorul Directiei de Stabilitate din BNR, Eugen Radulescu.”Mie, aceasta relaxare imi aminteste de sfarsitul lui 2008, iar cand ma gandesc la 2008 imi vine in minte 2009 si 2010 (anii in care s-au facut corectiile salariale-n.red.) Dar pana nu facem calcule, nu putem sa ne ante-pronuntam”, a mai spus Radulescu.O stimulare a cererii intr-o perspectiva in care exista echilibre fragile “nu este neaparat cel mai intelept lucru”, afirma purtatorul de cuvant al Bancii Nationale a Romaniei, Dan Suciu, subliniind ca problema fundamentala tine doar de capacitatea Romaniei de a lua masuri sigure si certe care sa nu duca la dezechilibre suplimentare, potrivit Agerpres.”Am remarcat ca s-a tinut cont de observatiile Bancii Nationale. Faptul ca partidele au revenit asupra discutiei legate de Codul Fiscal inseamna ca, cel putin in parte, au inteles ca tipul de avertisment pe care BNR l-a lansat este cel legat de cresterea deficitului, de sustenabilitatea acestor echilibre. Pe de alta parte, in acest proces declansat de majorari salariale ne intrebam cu ingrijorare daca pasul facut in directia cea buna este suficient tinand cont de presiunile care vin pe partea cheltuielilor publice (…) O stimulare a cererii intr-o perspectiva in care avem echilibre fragile nu este neaparat cel mai intelept lucru. Ramanem cu toate aceste observatii in continuare in picioare si le sustinem cat se poate de ferm. Vom vedea discutiile in Parlament in ce directie se duc si cum se inchide intreaga discutie. Remarc inca o data ca politicul a inteles mesajul nostru si sper sa il inteleaga pana la capat”, a declarat, joi, la Realitatea TV, purtatorul de cuvant al BNR.Acesta a precizat ca Banca Centrala a intervenit in aceasta discutie, dar numai in perspectiva mandatului pe care il are, comentand doar din perspectiva deficitelor care rezulta.”Noi nu comentam explicit modul cum se cheltuie banii publici, nu este atributul nostru, nu este mandatul nostru, este al Parlamentului, al Guvernului. Acolo se ia decizia cheltuirii banului public. Ce putem noi comenta este din perspectiva deficitelor care rezulta, care implicit inseamna datorie publica, si Banca Centrala este implicata prin administrarea ei. Din aceasta perspectiva exista evident interes sa spunem lucrurilor pe nume, sa transmitem toate informatiile posibile decidentilor politici care iau deciziile de cheltuire a banilor publici”, a explicat Suciu.Purtatorul de cuvant al BNR a reiterat faptul ca, prin lege, Consiliul Fiscal este responsabil sa faca studii de impact, mai ales in ceea ce priveste politicile fiscal-bugetare, iar BNR tine cont de rapoartele emise.”Raportul Consiliul Fiscal este documentul pe care si noi ne bazam in mare parte la BNR, evident avem si noi propriile noastre estimari, dar in ceea ce priveste politicile fiscal-bugetare, Consiliul Fiscal este responsabil, prin lege, sa faca studii de impact. Evident ca au fost luati in calculi si acesti multiplicatori fiscali pentru ca asta este de fapt eliminarea unor taxe. Avem parte tot de anumiti multiplicatori fiscali care pot stimula economia si ei se calculeaza pe anumiti coeficienti. Evident ca raportul CF a luat in calcul de la bun inceput, adica beneficiile pe care aceste masuri le aduc economiei sunt prezente, nimeni nu le neaga, dar ele nu compenseaza de loc toate aceste reduceri de taxe pe care le avem”, a argumentat Dan Suciu.

De asemenea, Suciu considera ca este important sa nu mergem pe supozitii ci pe efectele concrete, adaugand ca “la intrebarea cat putem taia? inca nu a raspuns nimeni”.”Daca este sa vorbim romaneste, sa nu mergem pe supozitii. Haideti sa vedem efectele concrete, haideti mai intai sa masuram si apoi sa taiem. E romaneste si simplu. Haideti intai sa masuram cu totii si pe urma sa vedem cat putem taia pentru ca la aceasta intrebare “cat putem taia?” inca nu s-a raspuns. Fiecare are supozitia lui, unele mai argumentate, unele mai bine conturate stiintific altele mai putin, dar daca tinem cont de istoricul utilizarii banului public din Romania si al impactului pe care il are o reducere de taxe sunt multe semne de intrebare si este preferabil sa vii cu masuri certe care nu sunt discutabile intr-un context economic in care o greseala nu se iarta. Iar aici o greseala nu se iarta”, a subliniat reprezentantul BNR.Potrivit sursei citate, problema fundamentala tine doar de capacitatea Romaniei de a lua masuri sigure si certe care sa nu afecteze si sa nu duca la dezechilibre suplimentare.”Daca mergem pe aceasta idee ca orice reducere de taxe se simte implicit, direct, printr-o colectare mai buna sau prin venituri suplimentare haideti sa le taiem de tot pentru ca poate avem o colectare mai buna. Evident ca vorbim de un anumit grafic in care aceste scaderi de taxe se duc in venituri mai multe la buget pana la un punct, iar acel punct trebuie identificat cu mare atentie si nu l-am identificat cu mare atentie la nivelul MFP si atunci avem o serie intreaga de supozitii, de probleme in lant. Problema fundamentala tine pur si simplu doar de capacitatea Romaniei de a lua masuri sigure si certe care sa nu afecteze, sa nu duca la dezechilibre suplimentare pana nu are certitudinile ca acele masuri s-au facut. Cred ca daca privim intregul tablou intelegem si mai bine apelul la prudenta pe care l-a facut BNR, nimic altceva”, a mai spus …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *