Directoarea generala a editurii Humanitas Fiction, Denisa Comanescu, considera ca publicul autohton este sincronizat cu cel occidental si citeste aproape simultan romanele importante care apar in Vest. Cartile care urmeaza sa fie traduse sunt mai ales cele care iau premii importante sau marii clasici ai secolului trecut. Denisa Comanescu spune ca in momentul in care alege un ?autor ii citeste toate cartile ?fiindca apropierea de el a”e ca un fel de indragostire” si vrea sa stie ??daca va fi sau nu dezamagita. Daca ar fi sa faca un top al cartilor pe care trebuie sa le citeasca politicienii autohtoni, Comanescu ar pune pe primul loc romanul „Supunerea” al lui ?Michel Houellebecq, in care autorul? descrie prezentul, generand o ipoteza de viitor: o islamizare a Frantei dupa alegerile din 2022, castigate de un partid nou-infiintat, Fratia Musul?mana.
Cat de sincronizat este publicul autohton cu cel occidental?
D.C.: Publicul romanesc a devenit un public exigent si este foarte interesat de literatura straina la zi. Informatia circuland rapid pe internet, exista un orizont imediat de asteptare pentru cele mai bine vandute carti din Occident si pentru volumele premiate. Cartile despre care se vorbeste in lume apar traduse in Romania foarte repede. Fara sa fie o pledoarie pro domo, v-as da un exemplu din colectia a”Raftul Denisei”: romanul „Supunerea” al lui? Michel Houellebecq a aparut in Franta in fatidica data de 7 ianuarie 2015, cand a avut loc atacul terorist din redactia Charlie Hebdo, iar versiunea romaneasca, la mijlocul lunii mai. „Supunerea” a ocupat imediat primul loc in topul vanzarilor peste tot unde a fost publicat in Europa. E un roman incitant, complex, care vorbeste despre probleme actuale de politica, de geopolitica, despre nevoia de credinta, dar si despre conditia umana in secolul XXI, e construit pe mai multe straturi.
A avut succes si fiindca s-a suprapus dramei de la Charlie Hebdo, in conditiile in care romanul este despre preluarea puterii politicii in Franta de catre un partid musulman?
D.C.: Romanul poate fi considerat o distopie de talia lui „O mie noua sute optzeci si patrua” al lui Orwell sau a romanului „Minunata lume nouaa” al lui Aldous Huxley. In cartea lui ?Houellebecq, sublinia intr-o croni?ca Emmanuel Carrère,? nu e importanta proiectia in ?viitor, ci descrierea prezentului ?care gene?reaza o astfel de ipoteza: o islamizare a Frantei dupa ?alegerile din 2022, cand un partid nou-infiintat, Fratia Musul?mana, casti?ga alegerile cu un lider ?carismatic, din cauza slabiciunii partidelor de stanga si de ?dreapta.
Ati antamat cartea lui Houellebecq inainte de evenimentele tragice din redactia Charlie Hebdo?
D.C.: Da, din 2014. E un roman foarte bine scris, apoi are o miza extraordinara de a”fabula politica”, dupa cum l-a definit chiar Michel Houellebecq intr-un interviu. Ceea ce scrie el e de mare importanta pentru intreaga Europa, de aceea se si vinde atat de bine in toate tarile europene unde a fost tradus.
Si in Statele Unite?
D.C.: Urmeaza sa apara in septembrie.
Ce asteapta publicul romanesc din partea editorilor de literatura straina?
D.C.: Asteapta carti premiate, carti care fac valva in lume, cum ar fi romanul incununat cu Premiul Goncourt 2014, „Sa nu plangia”, scris de Lydie Salvayre, care va aparea la inceputul acestei toamne in a”Raftul Denisei”. Titlul provine dintr-o scrisoare a poetei Marina Tvetaeva catre scriitorul Boris Pasternak, in care poeta se plangea de frig, de foame, de opresiune, scrisoare care se termina cu indemnul ironic a”Sa nu plangi”. Romanul ?Lydiei Salvayre are in centru anul 1936 in Spania razboiului civil si construieste biografia mamei autoarei.
?Ce se citeste acum in Statele Unite?
D.C.: Daca ne uitam la listele cu topurile celor mai vandute carti de fictiune, vedem ca se citesc mai ales povesti care pornesc de la fapte reale.
Si in Romania oamenii prefera povestile care pleaca de la fapte reale?
D.C.: Da, romanele acestea au mai multa priza la public. Oamenii au nevoie si de poveste reala, si de fictiune.? In SUA, se afla in topurile de vanzare de carte din New York Times doua romane pe care le-am ales si contractat pentru colectia a”Raftul Denisei”. Este vorba despre Premiul Pulitzer din 2015, „Toata lumina pe care nu o putem vedeaa” (All the Light We Cannot See) de Anthony ?Doerr, avand ca fundal Franta sub Ocupatie, si despre „Zburand in cercuri catre soarea” (Circling The Sun) de Paula McLain, a carui poveste incepe tot de la un fapt real, in Kenya coloniala a anilor 1920, unde se intalnesc aviatoarea Beryl Markham si autoarea celebrei carti „Din inima Africiia” (am reeditat-o de curand), Karen Blixen. Un roman caruia i se face deja mare publicitate si care va iesi in traducere in SUA in noiembrie este „Amantul japoneza” de Isabel Allende, publicat in spaniola lunile trecute si care va aparea in seria de autor dedicata scriitoarei chiliene de la Humanitas Fiction in martie 2016.
In Rusia ce este in voga?
D.C.: Evgheni Vodolazkin, al carui roman „Laura” l-am publicat in a”Raftul Denisei” in noiembrie trecut si este unul dintre bestseller-urile colectiei, vanzarile ?atingand peste 6.500 de exemplare. O poveste din secolul al XV-lea despre dragoste si cautarea credintei, cu multe incursiuni in prezent.
Sunt rentabili clasicii?
D.C.: Publicul romanesc se intoarce mereu la clasici, mai ales la clasicii secolului XX. Pentru mine a fost o adevarata bucurie sa constat ca scriitorii clasici ai modernitatii, in traduceri noi, Scott Fitzgerald, Virginia Woolf, Thomas Mann, merg bine. Nu au vanzari spectaculoase, dar se vand constant.
Care a fost cartea aleasa de dvs. spre traducere care a fost vanduta cel mai bine din toata cariera dvs. de editor de literatura straina?
D.C.: Au fost mai multe. Acum, imi vine in minte seria de autor a”Eric-Emmanuel Schmitt”, cu „Oscar si tanti Roza”, „Concert in memoria unui ingera”, „Cei doi domni din Bruxellesa”, „Elixirul dragosteia”. Dar cea mai bine vanduta serie este, desigur, cea dedicata lui Paulo Coelho, care a inceput in 2002 la Editura Humanitas si a trecut la Humanitas Fiction in 2010.
Cate carti a vandut in Romania Paulo Coelho?
D.C.: Peste 1.200.000 de exemplare.
Este cel mai bine vandut autor strain in Romania?
D.C.: Cred ca da.
Va place Paulo Coelho?
Imi place „Alchimistula”, romanul lui care a avut primul succes international. Este bine scris si, de fapt, este romanul care are cele mai mari vanzari. In 2013, pentru a-i marca 25 de ani de la prima aparitie in Brazilia, l-am publicat intr-o eleganta editie de colectie care este foarte apreciata de cumparatori.
Cartea care s-a vandut cel mai prost din cariera dvs.?
D.C.: Au fost mai multe, dar n-as putea judeca in absolut, fiindca in 2009 a venit criza si tot ce n-a mers atunci si imediat dupa are legatura directa cu acest fenomen economic. Una dintre marile mele nemultumiri a fost ca nu a mers John Updike, un scriitor american de prima marime. Am avut ambitia sa-i public tetralogia „Rabbita”, cu un personaj devenit emblematic in Statele Unite, in traduceri excelente.
De ce credeti ca tirajele din Romania raman modeste prin comparatie cu Ungaria, Polonia, Cehia?
D.C.: Deoarece in Romania se cumpara mai putine carti decat in tarile mentionate. Fenomenul caruia i-as zice a”onoarea pierduta a cititului” e in plina desfasurare si una dintre consecintele sale este stricarea limbii romane. Exista multe elemente care contribuie la degradarea cititului: scoala si felul in care se face educatia, internetul, absenta unei politici coerente la nivel national pentru incurajarea lecturii. As pune urmatoarele cuvinte ale marelui scriitor Amos Oz si in metrou, si pe burtiera talk-show-urilor TV de mare audienta: a”Ideile tale nu sunt ideile tale. Ele sunt rodul rafturilor bibliotecii tale si ale limbii pe care o locuiesti”.
Cat se citeste pe Kindle in Romania?
D.C.: Deloc spectaculos.
Mai putin decat pe hartie.
D.C.: Cu mult mai putin. In Europa, in general, nu se citeste prea mult pe tableta (exceptie facand poate Marea Britanie), iar recent am vazut studii care arata o diminuare a cititului pe tableta …
