Umbra lui Caragiale la Haga. Aurescu a demolat argumentele Ucrainei folosind schita ?Castravetele?

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Echipa Romaniei la Haga a incercat ieri sa demonteze argumentele Ucrainei. Harti false, fotografii ostentative, probe citate din presa sau „speculatii neconvingatoare” prezentate de partea romana sunt doar cateva din argumentele vehiculate saptamana trecuta de reprezentantii Kievului. Maine este ultima zi in care Romania mai poate convinge judecatorii de la Haga sa aleaga linia de demarcatie pe care o propune. Ucraina va avea ultimul cuvant miercuri si joi.

Bogdan Aurescu, agentul Romaniei la CIJ, a debutat ieri furtunos, inspirat de intelepciunea lui Caragiale. Ucraina a incercat sa demonstreze saptamana trecuta ca lungimea coastelor sale o indreptateste la un spatiu maritim mai mare. Aurescu a ironizat acest argument, repetat pana la saturatie de avocatii partii ucrainene, apeland la schita „Castravetele”, in care un elev foloseste singura lectie pe care o stie, despre castravete, pentru a raspunde la toate intrebarile profesorului, indiferent de domeniu. „?O rosie este o leguma, ca si castravetele. Castravetele apartine familiei Curcubitaceelor si are 90% apa?. Apoi profesorul il intreaba pe elev ce este un cartof. Elevul raspunde: ?Cartoful este o leguma, ca si castravetele, care are 90% apa?. Apoi profesorul ii cere elevului sa ii spuna ce stie despre matematica. Elevul ii raspunde ca matematica este o stiinta, ca si biologia, care se ocupa si cu studiul legumelor, printre care si castravetele, care are 90% apa. Orice intrebare pune profesorul, elevul se refera la castravete”, a spus Bogdan Aurescu, reusind sa descreteasca fruntile celor 15 judecatori, potrivit NewsIn. In schimb, fetele membrilor echipei ucrainene au ramas imobile. In continuare, acesta a explicat: „Aceasta este si metoda Ucrainei in cazul de fata. Orice aspect ar incerca Ucraina sa justifice in aceasta cauza, revine la acelasi „castravete” – pretinsa predominanta a tarmurilor sale. Dar spre deosebire de castravetele din anecdota, „castravetele” Ucrainei nu este indreptatit la suprafata de apa pe care o pretinde”, a punctat agentul Romaniei. Glumele au continuat si in timpul pledoariei expertului Romaniei James Crawford. El a aratat ca, de fapt, Ucraina „nu are o metoda clara de a delimita platoul maritim”, ci „e ca o miscare pe ringul de dans, gliseaza de la stanga la dreapta fara nicio logica”.

Nedreptatea din 1948 nu poate fi ignorata

Aurescu a facut referire si la faptul ca echipa Ucrainei a descris saptamana trecuta drept „dezgustatoare” repetarea unor argumente istorice care „nu au nicio relevanta pentru sarcina Curtii in prezenta cauza”. „Faptele istorice nu pot fi ignorate, deoarece intelegerea lor poate contribui la o mai buna conturare a raspunsului dreptului international fata de problemele la care trebuie sa furnizeze solutii, mai ales atunci cand aceste fapte sunt rezultatul unor incalcari ale dreptului international. De asemenea, nu ar fi etic ca efectele generate de incalcari flagrante ale dreptului international sa fie extinse. Asa cum a fost stabilit prin Conventia asupra dreptului marii si afirmat in mod constant in jurisprudenta acestei instante, orice solutie de delimitare maritima trebuie sa fie echitabila. O astfel de solutie trebuie sa tina cont de faptul ca ar fi atat lipsit de etica, cat si inechitabil sa se amplifice efecte deja inechitabile ale comportamentului ilicit al fostei URSS, de pe urma careia Ucraina, succesorul sau, a obtinut deja beneficii”, a declarat Aurescu. Acesta evidentiase in prima etapa a pledoariilor ca Romania nu poate accepta extinderea consecintelor inechitabile produse deja de „nedreptatea istorica” prin care formatiunea geografica Insula Serpilor a fost ocupata ilicit de catre URSS in 1948.

Insula Serpilor, o st?nca izolata

Linia de delimitare propusa de Romania este una „rezonabila”, a subliniat Aurescu. Romania a incercat sa demonstreze ca Insula Serpilor este o stanca care nu are dreptul decat la cel mult 12 mile marine de mare teritoriala ce i-au fost deja alocate prin acordul romano-sovietic din 1949 si nici la platou continental si zona economica exclusiva. Avocatii Kievului au pus accentul pe importanta Inuslei in trasarea liniei de delimitare, motivand ca aceasta este integrata tarmului ucrainean. Acesta fapt ar prelungi cu mult zona care ar reveni Ucrainei. „Precum misterioasa deplasare a liniei sale de ?echidistanta? gresit construite, nici aceasta deplasare a atentiei nu poate avea sanse de reusita. Ucraina pretinde acum ca Insula Serpilor nu este elementul central al acestui caz si ca Romania incearca sa o scoata in evidenta. Dar, potrivit propriei metode a Ucrainei, Insula Serpilor joaca rolul primordial: prima etapa a acestei metode consta in trasarea liniei provizorii de echidistanta intre Insula Serpilor si intregul tarm romanesc. Aceasta abordare face ca un tarm de 300 metri al unei stanci minuscule, izolata si neintegrata in tarmul continental, sa se substituie aproape intregii coaste a Ucrainei! Aceeasi coasta pe care Ucraina ar dori sa o utilizeze in integralitatea ei in urmatoarele etape ale delimitarii”, a mai spus agentul Romaniei. La randul sau, James Crawford, profesor la Cambridge, le-a explicat, din nou, judecatorilor CIJ ca exista deja o linie de frontiera intre Romania si Ucraina in jurul Insulei Serpilor, datand din 1949, din timpul acordurilor cu fosta URSS, iar Ucraina trebuie sa respecte aceste acorduri.

Hartile nu sunt false

Coagentul Romaniei Cosmin Dinescu a aratat in pledoaria sa de ieri ca, in cazul activitatilor statale din zona in disputa, „Ucraina afirma, in mod fals, ca singurele activitati ale Romaniei ar fi fost concesiunile petroliere de dupa 1990”. Cosmin Dinescu a adus in fata Curtii dovezi din studii stiintifice, care demonstreaza multiplele activitati de explorare efectuate de Romania in zona in disputa si care contrazic afirmatia Ucrainei ca Romania nu ar fi exercitat acte de statalitate in zona. De asemenea, echipa Romaniei a combatut afirmatiile echipei adverse, care a sustinut ca hartile prezentate de Romania la Haga nu sunt relevante pentru ca sunt copiate dupa harti sovietice sau ca pur si simplu ar fi gresit cartografii. In alta ordine de idei, Daniel M?ller, cercetator la Centrul de Drept International din Nanterre si expert al Romaniei la CIJ, a demonstrat in fata judecatorilor ca Digul Sulina, pe care Ucraina l-a contestat in pledoariile sale pe motiv ca ar fi o constructie artificiala, este „de jure si de facto” un punct de baza corect in delimitarea maritima.

spot_imgspot_img