de – Publicat la: 29.12.2013 14:31 Ultima actualizare: 29.12.2013 14:35
Pactul de coabitare dintre presedinte si premier, semnat cu un an in urma, pare sa functioneze inca, dincolo de tensiunile evidente si atacurile publice, de ambele parti, avand in vedere compromisului facut pentru adoptarea in acest an a legii bugetului de stat pe 2014.
Amanarea de catre Executiv a introducerii accizei pe combustibil si promulgarea de catre presedintele Traian Basescu a bugetului de stat pe 2014, in 18 decembrie, reprezinta putine dintre deciziile luate in acest an despre care se poate spune ca sunt un efect al intelegerii semnate, in decembrie 2012, de catre presedinte si premier, care isi propuneau o „coabitare”, dincolo de orgolii si in interes national.
Acest lucru s-a produs in contextul in care divergentele dintre presedinte si premier s-au manifestat constant, pe toate punctele din acord, de-a lungul anului. Presedintele Basescu a subliniat in nenumaratele sale iesiri publice nemultumirile la adresa deciziilor Executivului, acuzandu-l, printre altele, pe premierul Ponta ca a incercat sa faca sa dispara 400 de milioane de dolari datorati de Rompetrol, ascunzandu-se sub o lege declarata neconstitutionala, ca a vrut sa-si ascunda sub lege aranjamentele pentru Rosia Montana, ca a luat 2.800 hectare de pamant de la Academia Agricola si le-a transferat la CJ Braila, ca incearca si ii faciliteaza lui Sebastian Ghita foarte multe contracte cu statul.
De-a lungul anului, nici jignirile nu au lipsit intre Traian Basescu si Victor Ponta. Pe de-o parte, Basescu a spus despre Ponta ca este „Oprescu de mai proasta calitate”, „procuror mediocru”, „om care si-a construit cariera pe furt intelectual”, „plagiator mincinos”, mergand pana la acuzatia ca „Ponta este un premier profund corupt”. De cealalta parte, Ponta a spus despre presedinte ca este „lipsit de discernamant”, „iresponsabil”, „somer de lux”, „incoerent”.
Bilantul arata ca, de la semnarea Acordului de colaborare institutionala, coabitarea presedinte-premier a functionat in cateva cazuri, precum numirea procurorilor sefi Tiberiu Nitu la Parchetul General, Laura Codruta Kovesi, la DNA si Alina Bica, la DIICOT, numirea Avocatul Poporului, Anastasiu Crisu, prin acordul tuturor grupurilor parlamentare, agreat de USL, dar si inlocuirea ministrilor Transporturilor si Justitiei. Si numirea lui Daniel Morar la Curtea Constitutionala a venit tot in urma unui compromis, premierul Victor Ponta chiar afirmand ca numirea acestuia la Curtea a fost urmare a intelegerii de catre presedinte a faptului ca Morar nu este agreat pentru sefia Parchetului General.
Acordul de colaborare institutionala intre presedintele Romaniei si primul-ministru al Guvernului
Intitulat „Acord de colaborare institutionala intre presedintele Romaniei si primul-ministru al Guvernului”, pactul de coabitare, cum a fost numit atat in mediul politic cat si in mass-media, a luat nastere pe 12 decembrie 2012, intr-o miercuri seara, la Palatul Cotroceni, imediat dupa alegerile paarlamentare castigate cu peste 70% de USL si inainte ca Traian Basescu sa-l desemneze din nou pe Victor Ponta premier.
Documentul, pastrat secret o perioada, a fost semnat de Traian Basescu si Victor Ponta, la „eveniment” asistand, ca martori, si Crin Antonescu si Liviu Dragnea. Documentul era destinat „pastrarii stabilitatii tarii si asigurarii unui climat functional, bunei guvernari” si asigurarii increderii pietelor internationale, prin „armonizarea pozitiilor comune in cadrul puterii executive, cu respectarea atributiilor constitutionale ale presedintelui si Guvernului”.
Acordul facea referire la evitarea confruntarilor publice inutile, la solutionarea diferendelor si la consultarea ex-ante in privinta mandatelor care vizeaza politicile europene, dar si la independenta justitiei, Ponta si Basescu angajandu-se, sub semnatura, ca independenta Justitiei nu va fi alterata direct sau indirect. De asemenea, documentul impunea partilor sa manifeste „respect pentru valorile constitutionale si pentru institutiile fundamentale ale statului, incepand cu Justitia, care nu trebuie sa fie atacate si, astfel, delegitimate”.
Potrivit Acordului, partile se mai angajau sa se abtina de la atacuri la adresa institutiilor statului de drept, documentul stabilind chiar si un „cod de conduita”, potrivit caruia partile urmau sa „imbratiseze reguli mininale de adresare respectuoasa, cu referire directa la functia partenerului si adresarea la plural”.
Prezent la Consiliul European din decembrie 2012, presedintele Traian Basescu a inmanat documentul liderilor europeni, printre care presedintele CE, Jose Manuel Barroso, presedintele PE, Martin Schulz, si presedintele Frantei, Francois Hollande. Presedintele le-a dat acestora acordul tradus in limba enleza, la poza de familie. El nu a vrut sa dezvaluie imediat in mod public despre ce este vorba, spunand doar ca este un „document in interesul Romaniei”, fara a preciza insa si contine acesta.
Liderul PNL Crin Antonescu a vorbit primul, public, despre o „intalnire informala” intre seful statului si premier, la care „nu a semnat nimeni in numele USL ceva”. La randul sau, premierul Victor Ponta afirma, pe 17 decembrie, ca documentul a fost semnat si de el, in calitate de prim-ministru, si viza „colaborarea institutionala Presedintie-Guvern”, cu asigurari de respectare a Constitutiei. „Nu e de coabitare, ca eu am schimbat titlul, este de colaborare interinstitutionala”, a subliniat, atunci, Ponta. Ulterior, acordul a fost facut public atat de presedinte, cat si de premier.
Accidentul din Muntenegru, privatizarea CFR Marfa, Omar Hayssam
Primele semne de tensiune dintre cele doua palate, Cotroceni si Victoria, apar inca din luna ianuarie, cand FMI amana negocierea unui nou acord cu Romania, pentru o perioada, din cauza lipsei unor progrese ale Guvernului.
„Nu am indoiala ca Guvernul negociaza cu toata forta si capacitatea lui impozitul regresiv. Va aduceti aminte, maximum 16%, cat este cota unica acum, si promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii si la 8%. Stiti ca m-astept sa anunte in cursul zilei de astazi ca vor angaja inapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Nu am dubii ca vor rezolva problema legii sanatatii, legea reorganizarii administrative, privatizarea CFR Marfa, trebuie sa stabileasca niste conditii si eu vreau ca Guvernul sa nu fie impiedicat de prezenta mea”, declara Basescu pe 22 ianuarie, explicand, astfel, de ce a refuzat, politicos, o intalnire cu delegatia FMI.
Desi cu prevederi foarte clare privind evitarea atacurilor publice si folosirea unui limbaj respectuos, Pactul de coabitare a fost incalcat de mai multe ori, inca din luna mai.
Atacurile dintre cei doi protagonisti ai Acordului s-au produs chiar si intr-un moment tragic, respectiv accidentul de autocar din Muntenegru, unde au murit 18 romani. „Eu am stiut, deci la 19 fara 5 minute stiam. Nu cred ca premierul, care era in Piata Constitutiei, juca baschet, nu a fost informat si el. Nu cred”, declara seful statului.
Premierul raspunde imediat, acuzandu-l pe Traian Basescu ca minte atunci cand afirma ca a stiut de la ora 19.00 despre accidentul rutier din Muntenegru, deoarece la acea ora nu stiau nici autoritatile din tara respectiva despre accident. Ulterior, Ponta l-a acuzat pe Traian Basescu de „minciuna” si de faptul ca vrut „sa se foloseasca” electoral de moartea unor oameni.
O alta divergenta a aparut la aducerea in tara a lui Omar Hayssam, in iulie, cand presedintele declara ca „Romania a efectuat o operatiune neautorizata pe teritoriul unui alt stat”, iar premierul l-a contrazis. „Cand lucrezi cu iresponsabili trebuie sa-ti asumi si aceste riscuri”, spunea Ponta, sugerand ca presedintele „a mintit” in legatura cu rapirea jurnalistilor romani in Irak, in 2005.
„Poate vom afla cum a plecat in 2006, in vremea presedintelui Basescu, poate aflam si cum au fost rapiti jurnalistii in 2005. Atunci, sigur, dincolo de marele castig politic pentru presedinte, nu am aflat nimic altceva, cum au fost adusi, cine i-a eliberat, cine i-a rapit de fapt. (…) Sugerez ca atunci domnul presedinte Basescu ne-a mintit in legatura cu toata afacerea, si cu plecarea lui Hayssam. Stie multe alte lucruri, si domnia sa, si altii”, spunea premierul.
„Coabitarea functioneaza foarte bine: eu ma ocup de paine, presedintele, de circ”
La sfarsitul lunii iulie, presedintele si premierul intra intr-un nou conflict, de data aceasta legat de privatizarea CFR Marfa. Presedintele Traian Basescu ii cere lui Victor Ponta sa isi asume responsabilitatea privatizarii, iar primul-ministru solicita avizul CSAT, pe care nu il primeste.”Nu poti sa ceri CSAT sa faca ceva ilegal. Victor Ponta pare a fi un premier fara respect pentru lege. El pur si simplu vrea ceva ilegal. Este ilegal ca CSAT sa valideze contracte de privatizare sau sa aprobe castigatori de licitatii. Nici macar nu exista un precedent in acest sens (…) De la Victor Ponta te poti astepta oricand la lucruri ilegale sau la situatii in care nu are curajul asumarii responsabilitatii functiei”, spune Traian Basescu.
In contextul esuarii privatizarii CFR Marfa, premierul Victor Ponta se refera in termeni ironici la pactul de coabitare: „Iata, coabitarea functioneaza foarte bine: eu ma ocup de paine, presedintele, de circ, deci toata tara va fi multumita”, spunea Ponta, dupa ce Guvernul decisese sa reduca TVA la paine, masura cu care presedintele nu a fost de acord.
Si presedintele reactioneaza, spunand ca premierul Ponta „a vrut sa isi ajute un prieten” si „a iesit prost”, prin privatizarea CFR Marfã, iar „miza era prelungirea termenului de plata, in speranta ca GFR va gasi sursa de finantare”, inclusiv la „Eximbank-ul romanesc, care este controlat de PSD in acest moment”.
La scurt timp, presedintele Traian Basescu declara ca nu ii place in activitatea Guvernului ca se „continua a se fura prin lege”, ca pe vremea Guvernului Nastase, dand ca exemplu Memorandumul cu Rompetrol si transferul terenului institutului de cercetare agricola din Insula Mare a Brailei catre CJ Braila. „Sunt lucruri pe care nu sunt dispus sa le tolerez pentru ca nu fac parte din acordul de coabitare”, concluziona seful statului.
O alta nemultumire a presedintelui a vizat proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, privind absorbtia fondurilor europene. „Nu pot sa spun ca de dragul acordului de coabitare eu nu va spun nimic, dragi romani. Ba va spun, dragi romani. In momentul de fata aveti un Guvern care nu a probat a fi competent sa pregateasca absorbtia banilor in exercitiul bugetar 2014-2020”, spunea Basescu.
Premierul Ponta raspunde cu un nou atac, precizand ca acordul de coabitare incheiat cu presedintele Basescu nu este in pericol, iar seful statului vorbeste deoarece „nu prea il mai baga nimeni in seama” in strainatate, ci doar „tutarii” de la Miscarea Populara isi fac curaj.
Cu toate acestea, Traian Basescu declara public ca nu regreta semnarea pactului de coabitare, aratand ca acesta a fost necesar si ca premierul Victor Ponta nu l-a dezamagit: „Va spun cu toata sinceritatea ca nu. Nu m-a dezamagit deloc. (…) Am stiut ce se va intampla de cand l-am semnat”. El mentiona, la momentul respectiv, ca pactul de coabitare incheiat cu premierul Victor Ponta „sta in picioare”, pentru ca se sprijina pe prevederile constitutionale.
La sfarsitul lunii iulie, Pactul de coabitare pare a se afla in impas, in contextul replicilor dure dintre presedinte si premier. Chiar si Uniunea Centrelor de Mediere din Romania (UCMR) anunta ca se ofera sa medieze „sincopa intervenita” intre institutiile presedintelui si premierului, considerand ca serviciile sale pot asigura o „compatibilizare a nevoilor institutionale si o stingere a starii de tensiune” din ultima vreme.
La inceputul lunii august, presedintele se plange ca premierul nu ii raspunde la telefon. Premierul Victor Ponta afirma ca are relatii institutionale foarte bune cu Presedintia, dar ca nu raspunde la telefon unor „oameni neseriosi”, adaugand ca nu se astepta ca presedintele Traian Basescu sa apeleze la o remarca celebra, si anume „Primul-ministru nu vrea sa vorbeste cu noi”.
„Eu vorbesc cu institutiile statului, cu toate colaborez, in rest, frustarile diverselor persoane sunt mai putin importante. (…) Din pacate, dupa cum vedeti fiecare in domeniul domniei sale, ne-am cam intors la 2012: noi vrem sa muncim, presedintele se ocupa sa ne saboteze, nu ne lasa nici la transporturi, nici la agricultura… Ma rog, ne-am obisnuit, cum a fost 2012 o sa fie si 2013, 2014 si gata. Fiti mai putin atenti la toate sabotajele astea institutionale si la toate incercarile de scandal, mergeti cu proiectele mai departe, ne ducem in fata Parlamentului, explicam oamenilor si cred ca asta este ce trebuie sa facem”, le cerea Ponta ministrilor, in sedinta de Guvern.
Premierul Ponta spunea ca nu mai vorbeste cu presedintele Basescu, dupa accidentul din Muntenegru, cand a constatat ca seful statului „s-a folosit de moartea unor oameni”.
Legea referendumului si reprezentarea la Consiliul European
O ruptura s-a produs si in cazul modificarii de catre Parlament a Legii referendumului, in sensul reducerii pragului de prezenta la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar si introducerea conditiei unui vot de 25% din alegatori pentru validarea rezultatelor.
Legea este atacata la Curtea Constitutionala de PDL, iar Curtea Constitutionala se pronunta pe 26 iunie, aratand ca modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30% pragul la referendum este constitutionala in masura in care nu se aplica referendumurilor organizate in decurs de un an de la data intrarii in vigoare a legii.
Presedintele Traian Basescu sesizeaza, la randul sau, Curtea Constitutionala, in septembrie, sesizarea fiind respinsa de judecatorii Curtii, care decreteaza, abia in 14 noiembrie, dupa o lunga amanare, ca legea este constitutionala. Basescu promulga legea la fix zece zile de la primirea motivarii de la Curtea Constitutionala, pe 14 decembrie, la ora 23.59. Astfel, seful statului reuseste, cu aceasta amanare, sa dea peste cap planurile USL de oranizare a referendumului de modificare a Constitutiei odata cu primul tur al alegerilor prezidentiale.
Un conflict asemanator a avut loc intre cele doua institutii pe tema reprezentarii la Consiliile European. Aparut inca de la inceputul primului mandat al lui Victor Ponta in fruntea Guvernului, acesta duce la sesizarea Curtii Constitutionale de catre seful statului. CC decide ca seful statului participa la reuniunile de la Bruxelles, iar premierul poate sa participe doar daca are mandat de la presedinte.
Cu toate acestea, premierul Ponta participa la Consiliul European din 28-29 iunie 2012. Ulterior, USL adopta in Parlament un proiect de lege privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene, potrivit caruia Legislativul are dreptul sa decida cine conduce delegatia Romaniei la Consiliul European, daca Guvernul si Administratia Prezidentiala nu reusesc sa cada de acord cu cel putin 20 de zile lucratoare inainte de data Consiliului.
La sfarsitul lunii septembrie 2013, forma finala ajunge la Presedintie, pentru promulgare, iar presedintele decide sa sesizeze din nou Curtea Constitutionala, contestand atributul Parlamentului de a se implica in definirea mandatului Guvernului la Consiliul European si aratand ca presedintele ar trebui sa fie instanta care stabileste acest mandate.
In toamna, acest conflict intre premier si presedintele Traian Basescu se incheie. Curtea Constitutionala respinge, in 6 noiembrie, cu majoritate de voturi, constestatia presedintelui Traian Basescu privind legea care reglementeaza reprezentarea Romaniei la Consiliul European. Reactia premierului vine in aceeasi zi, in sedinta de Guvern: „Am vazut o decizie de astazi a Curtii Constitutionale. Problema nu este cine merge la Consiliu, ca merge presedintele, merge primul-ministru, problema este daca acolo te bati pentru Romania sau daca acolo vinzi Romania ca sa-ti pastrezi tu niste prietenii personale in caz de nevoie. Ori, eu cred ca presedintele a vandut interesele Romaniei si cand a negociat deficitul, si cand a negociat fondurile europene, iar despre agenda digitala (tema ultimei reuniuni a Consiliului UE – n.r.) banuiesc ca nu a deschis gura la Consiliul European, ca nu stia”, afirma Ponta.
Paradoxal, pe 29 septembrie, in emisunea „Dupa 20 de ani” difuzata de PRO TV, presedintele Basescu se declara multumit de comunicarea institutionala. „Am vorbit (cu premierul Victor Ponta – n.r.) de ziua lui. Nu trebuie sa vorbesti in fiecare zi atat timp cat corespondenta intre institutii functioneaza. Si functioneaza bine merci”, spunea presedintele.
Scanteia Papici
Evenimentul care aduce pentru prima data ideea „denuntarii” Pactului de coabitare se produce la inceputul lunii octombrie, cand seful Sectiei I din DNA, Lucian Papici, a carui delegare pe functie fusese reinnoita, a fost demis pe 2 octombrie, de procurorul general Tiberiu Nitu. Procurorul Lucian Papici era cel care a finalizat urmarirea penala in dosarul referendumului in care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.
Reactia transanta a sefului statului a venit in urma unei declaratii a premierului Ponta, dintr-o emisiune TV: „Cine, ce victima e Papici? (…) Si-a terminat omul dosarul (in cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate sa fie procuror simplu. Cum sa fie sef cand si-a terminat mandatul? Ce stam si plangem? Sa mai stea si simplu procuror, sa mai faca si el un dosar”, spunea Ponta, la RTV, cu o zi inainte de iesirea presedintelui, catalogandu-l pe Papici drept „basist”.
Seful statului anunta, pe 3 octombrie, o „analiza” privind pactul de coabitare: „O sa fac o analiza si in dupa-amiaza asta ma voi pronunta. Categoric, cel mai important punct, independenta justitiei, s-a prabusit ieri, cu binecuvantarea premierului Ponrta si acest lucru ma face sa ma indrept spre denuntarea pactului de coabitare si informarea tuturor partenerilor in fata carora mi-am pus obrazul”, a spus Basescu, la B1 Tv.
Basescu mai marturiseste cu acest prilej ca pactul de coabitare a fost conceput inca de la prima instalare a Guvernului Ponta, in aprilie-mai 2012, iar atunci Ponta nu a vrut sa il semneze, decizia privind semnarea fiind luata dupa alegerile din decembrie 2012.
„Iata ca Victor Ponta se dovedeste mincinos, pana si cu un document politic extrem de important care l-a facut frecventabil in Europa”, a mai spus Traian Basescu. Intrebat daca va denunta pactul de coabitare, Basescu spune: „Foarte probabil. „Eu trebuie sa fac o analiza, ce a respectat si ce nu a respectat Ponta si sa vad daca are rost sa il mai mentinem”.
In replica, premierul Victor Ponta afirma ca el nu va denunta parcul de coabitare: „Eu nu denunt pactul desi presedintele a fost consecvent pana acum, in sensul ca l-a incalcat de sute de ori. Presedintele astazi zice una, maine zice alta. (…) Faptul ca presedintele Basescu are procurori favoriti si procurori nefavoriti este un mod de a interveni in justitie. E cea mai brutala ingerinta pe care o poate face cineva”.
Traian Basescu anunta, pe 7 octombrie, ca in urma incalcarii de catre premier a Pactului de coabitare, pe politica externa, justitie si stat de drept, a decis declansarea unor consultari tehnice, prevazute in Acord, in legatura cu aceste domenii.
Nemultumirile presedintelui erau legate de declaratiile lui Ponta privind recunoasterea Kosovo si despre regimul politic din Siria, numit de premier „guvern criminal, ilegitim si criminal”, care, potrivit sefului statului, au pus Romania intr-o pozitie de dezavantaj. Traian Basescu critica si un articol din Ordonanta de Urgenta 91/2013, privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, despre care spune ca este discriminatoriu si vizeaza proceduri strict pentru audiovizual.
Presedintele mai atragea atentia ca o mare parte a acordului de colaborare cu premierul Victor Ponta a devenit parte a Mecanismului pentru Cooperare si Verificare. „Aici a fost retinerea mea in a-l denunta, dar prevederi din acord si MCV au fost deja facute praf prin abordarile din ultima vreme”, a spus presedintele, adaugand ca a dorit sa denunte Pactul. „Nu ne punem problema altui pact, ne punem problema daca acest Pact mai exista si vom constata maine”, concluziona Traian Basescu.
Mai mult, presedintele decide sa trimita catre CSM o copie a acordului de coabitare. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii decisese ca reputatia profesionala a procurorului DNA Lucian Papici a fost afectata de afirmatiile premierului Victor Ponta, prin care il considera pe Papici „basist, morarist si macovist” si spune ca a instrumentat „dosare politice”.
Dupa mai multe intalniri intre echipele de negociere ale celor doua parti, conduse de consilierii prezidentiali Cristian Diaconescu si Iulian Chifu, pe de o parte, si ministrii Titus Corlatean si Robert Cazanciuc, de partea cealalta, presedintele anunta, pe 18 octombrie, ca trebuie sa mai aiba loc o intalnire si va lua o decizie. El mentiona ca, la sfarsitul acestor discutii, se va contura si un document, care nu va fi anexa la acordul de colaborare, ci doar o constatare a ceea ce s-a respectat si ce nu.
La sfarsitul lunii octombrie, ministrul de Externe, Titus Corlatean, anunta ca la nivelul Comitetului de lucru pe pactul de coabitare dintre premierul Victor Ponta si presedintele Traian Basescu s-a ajuns la o serie de concluzii, care au fost inaintate decidentilor. „Avansam spre o functionare din nou corecta la nivel institutional si realmente pozitiile sunt foarte constructive. Nu este foarte simplu, dar incercam sa avansam in directia cea buna”, declara ministrul de Externe.
Pe 20 noiembrie, presedintele Basescu il ironizeaza pe premierul Ponta, spunand intr-o emisiune TV ca acesta ar fi trebuit sa faca un doctorat pe pactul de coabitare, pentru ca sigur nu ar fi putut fi plagiat, fiind unic in istoria Uniunii Europene. „Ce sa spun despre pactul asta? Stam in Constitutie, in legi, in cooperarea institutionala. Ce sa mai spun despre el? E o noutate constitutionala absoluta (…) Era o sansa uriasa pentru Ponta sa faca un doctorat pe acest pact de coabitare, pentru ca sigur nu ar fi putut fi plagiat, pentru ca este unic in istoria Uniunii Europene, un pact de coabitare. Francezii au avut traditionala coabitarea, dar fara sa fie un document scris”, spunea Basescu.
Traian Basescu continua atacul la adresa premierului, spunand ca „asa cum a furat stiinta altora si si-a insusit-o, asa fura adevaruri in guvernare”. „Omul asta minte ori de cate ori are ocazia, si o sa vedeti, cand e intr-o situatie dificila, minte si mai mult”, afirma Basescu, ferindu-se sa spuna daca intelegerea dintre presedinte si premier, semnata in urma cu aproape un an, mai functioneaza.
Comisiile parlamentare de ancheta privind activitatea CEC si terenul din Calarasi
Luna noiembrie aduce un nou conflict intre presedinte si majoritatea parlamentara, dar si cu premierul Ponta, legat de informatiile privind cumpararea de catre fiica presedintelui, Ioana, a unui teren de aproape 300 de hectare in Calarasi, cu un credit ipotecar luat la CEC Bank, pe 30 de ani, de peste un milion de euro, din care a achitat din surse proprii aproape 280.000 de euro.
Presedintele Traian Basescu declara atunci ca a convins-o pe fiica sa cea mare sa cumpere terenul pentru ca vrea sa fie fermier si a adaugat ca, din familie, doar aceasta era eligibila pentru a primi un credit ipotecar atat de mare. In replica, USL decide, in Senat, initierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC – Bank S.A de catre comisia pentru buget-finante, la care este audiat, in mai multe randuri, presedintele CEC, Radu Gratian Ghetea.
In plus, se infiinteaza, in luna decembrie, si o comisie parlamentara comuna, Senat si Camera Deputatilor, condusa de deputatul Eugen Nicolicea, de data aceasta pe tema achizitiei terenului de catre familia presedintelui. Comisia urmeaza sa-si inceapa activitatea in ianuarie 2014.
In acest context, presedintele Traian Basescu declara, pe 13 noiembrie, despre functionarea pactului de coabitare cu premierul, ca nu va intrerupe legaturile institutionale pentru o problema personala, dar ca a iesit public pentru a vedea „cat de mic e un om care ar trebui sa fie mare”.
„Lasati pactul, astazi discutam despre atacul nedemn al unui premier care are un titlu stiintific dobandit prin plagiat, al unui …
