Franta traieste sub socul sinuciderilor din cauza tensiunilor provocate de criza economica. Dupa dezastrul de la France T?l?com, unde si-au curmat viata deja 25 de lucratori, o frantuzoaica anunta ca va da in judecata compania Renault fiindca sotul ei s-a sinucis c?nd a aflat ca este detasat la uzina din Mioveni.
Drama a avut loc in anul 2006, dar acum tema stresului la locul de munca este fierbinte in Franta, dupa seria neagra de la France T?l?com. Iata de ce audierile de la Tribunalul pentru probleme de securitate sociala de la Nanterre, Hauts-de-Seine, iau o turnura speciala. Anul 2006 a fost cernit pentru constructorul de automobile din Franta: un val de sinucideri fara precedent s-a abatut asupra Technocentre de Guyancourt. Mai multi ingineri si-au pus capat zilelor fiindca nu mai suportau presiunea. Printre ei, a fost si Antonio B., inginer informatician, in varsta de 39 de ani. Pe data de 20 octombrie 2006, el s-a aruncat de la fereastra biroului, situat la etajul al cincilea la Guyancourt, Yvelines. Era bolnav de schizofrenie, cum au insinuat unii? Toti inginerii care s-au sinucis atunci erau bolnavi sau nu puteau suporta schimbarile bruste ce aveau sa vina? Pentru vaduva Sylvie T. nu exista nici o indoiala: sotul ei nu mai putea suporta presiunea de la locul de munca. Ea crede ca este un accident de munca si a tras in judecata constructorul de automobile la Tribunalul pentru conflicte de munca si securitate sociala de la Nanterre „pentru culpa impardonabila”. „Firma Renault se face vinovata de suferintele sotului meu in timpul serviciului. Sotul meu lucra zi si noapte pentru a atinge obiectivele stabilite de superiorii lui”, spune Sylvie. Vaduva cere despagubiri de doar 1 euro”Cu un an si jumatate inainte de moarte, Antonio se temea sa nu fie prins pe picior gresit. Lucra mereu, repeta ca era ?nul si incapabil?. In vara lui 2006, i s-a spus ca urmeaza sa fie mutat pentru 14 luni in Romania. Transferul l-a deranjat foarte mult. Teoretic, se poate refuza misiunea, dar, de fapt, nu poti refuza Renault. In septembrie, la intoarcerea din concediu, era pur si simplu ingrozit. Nu mai vorbea. In ultimele doua luni, a plans in fiecare seara, a slabit 8 kilograme, nu dormea decat doua ore pe noapte. In restul timpului, muncea, convins ca se organiza mult prea prost pentru a-si termina munca in timpul programului, dar de fapt i se cerea mereu mai mult”, povesteste Sylvie. Vaduva a explicat pentru presa franceza ca demersul ei nu are legatura cu revansa si ca se bate pentru o idee simbolica. Ea cere doar un euro drept despagubiri pentru daune si interese, dar actioneaza astfel pentru incetarea terorii. „Fiul meu trebuie sa stie ca tatal lui nu era un nebun si ca s-a distrus pentru o intreprindere care se cheama Renault”, sustine Sylvie. In octombrie 2007, ea a obtinut in instanta recunoasterea ca sinuciderea a fost un accident de munca. „Bolile psihice pot fi legate de locul de munca, asa cum se intampla si cu bolile fizice, numai ca primele costa mai scump”, crede Pierre Nicolas, reprezentantul Technocentre. Lucratori supusi la stres managerial, brutal si degradantIn perioada 2005-2007, trei lucratori din centralele nucleare ale companiei EDF s-au sinucis in conditii similare. Aceste tragedii au efecte emotionale puternice asupra opiniei publice franceze, care clacheaza usor in accente stangiste. Guvernul de la Paris a pus pieptul la creneluri. Pentru Xavier Darcos, ministrul muncii din Franta, stresul la locul de munca a devenit prioritar. Cu vreo zece zile in urma, el a prezentat un plan de urgenta pentru prevenirea riscurilor psiho-sociale. Toate intreprinderile care au peste 1.000 de salariati trebuie sa inceapa urgent negocieri pe aceasta tema inainte de 1 februarie 2010. Pe de alta parte, Ministerul Economiei a cerut companiilor unde statul este actionar (EDF, GDF Suez, EADS etc.) sa se comporte „exemplar”. Vor fi capabile companiile sa pareze atacurile pentru stresul managerial, brutal si degradant, la care sunt suspusi lucratorii? Sindicatele de la France T?l?com raman sceptice. Cei de la Renault considera ca planul antistres al directiei nu se situeaza la inaltime. „Acest plan este menit sa protejeze juridic societatea, dar sindicatul nu a fost consultat”, spune Alain Gu?guen, delegat la Technocentre. Suferinta si presiunea se mentin, iar litigiile ajung tot la tribunalul de la Nanterre. Compania a sechestrat si cheile casei inginerului”Felul in care este organizata compania este criminal. Este inadmisibil ca directorii sa-i distruga pe oameni din motive financiare. Eu nu afirm ca Renault este singura responsabila. Eu am spus ca Renault a declansat totul. Este o companie care-i aduce pe oameni intr-o stare de angoasa, de anxietate teribila, de frica permanenta. Le transmit angajatilor: daca vi se impun obiective imposibile, nu voi sunteti niste nulitati. Nu se poate sa distrugi niste oameni pentru profit”, spune Sylvie pentru „Le Parisien”. Totusi, daca Renault va fi condamnata, atunci va trebui sa suporte asigurarile de boala si va trebui sa-i dea vaduvei si fiului lui Antonio o pensie lunara. „Compania a reactionat odios. Am primit o scrisoare de condoleante, de patru randuri, prin care eram instiintata ca, daca am nevoie de ceva, singurul meu interlocutor este asistentul social. Am vrut sa recuperez documentele, desenele pentru fiul nostru, cheile casei. Conducerea a refuzat sub pretextul ca anchetatorii au pus sigiliu”, sustine Sylvie. Dupa sinuciderile de la France T?l?com, conducerea companiei a fost schimbata partial. Nu se stie ce se va intampla la Renault pe fondul presiunilor opiniei publice. Platforma din Arges merge cu motoarele in plinDe ce ar fi detasarea la uzina de la Mioveni un fel de „pahod na Sibiri” pentru un inginer francez? Renault este pe cai mari la Dacia. Pe data de 3 septembrie 2009, compania a scos un Logan Pr?f?rence 1.6 MPI de culoare gri perla, care este masina cu numarul un milion de automobile construite pe platforma X90. Masina a intrat pe piata romaneasca. In cei cinci ani care au trecut de la fabricarea la Mioveni a primului automobil Logan Berlina, gama de automobile construite pe platforma X90 a cunoscut o evolutie constanta, ajungand in prezent la 5 modele, disponibile in 27 de versiuni diferite. Uzina Dacia Mioveni produce 1340 de masini pe zi. Peste 85% din aceste masini se exporta. Modelele gamei X90 se produc, sub marca Dacia, in uzina Somaca din Maroc, iar sub marca Renault in alte sapte uzine din Rusia, Columbia, India, Iran (doua uzine), Brazilia si Africa de Sud. Romanii nu se sinucid la Mioveni. Dimpotriva, inca se bucura ca au un loc de munca la vreme de criza.





