Viata in Bucuresti: de vorba cu un taximetrist

De multe ori este o adevarata aventura sa gasesti un taxi atunci cand ai nevoie. Fie ca este la ora noua dimineata, fie ca este dupa ora zece seara. Ori nu sunt masini suficiente, ori atunci cand ai zarit, fericit, in sfarsit, una esti intrebat unde vrei sa mergi cu o expresie faciala deloc imbucuratoare. Iar daca raspunsul este Berceni, de exemplu, ori ti se raspunde sec ca acolo nu merge, ori se face un semn dispretuitor din cap ca asa ceva nu serveste domnul taximetrist. Nu meriti nici macar sa faca efortul de a se obosi sa rosteasca o vorbaa?? In definitiv, nu esti decat un client.
Apoi, mai gasesti unii care, dupa ce mentionezi directia, iti spun din start o suma, ca si cand n-ar fi auzit in viata lui de aparat de taxat. Nu accepti, la revedere, iti cauti altul sau o iei catinel pe jos.
Dar, am intalnit si un taximetrist care nu a putut accepta un astfel de refuz si a tinut sa riposteze. Eram dupa un concert la Sala Palatului, undeva dupa ora 23.00, si mi-a cerut 50 de lei pana in Berceni, in conditiile in care punand in functiune aparatul de taxat calatoria ar fi costat 20 de lei! La refuzul meu civilizat, a tinut?sa-mi spuna, revoltat chiar, “Da” de concert ai avut bani!a”.
Enfin, sa zicem ca ai avut norocul ca gasesti un taxi fara a fi conditionat de o anumita suma. Abia acum incepe partea interesanta: discutiile cu taximetristul. Sunt o sursa nemaipomenita de informatii. Utile, usor infricosatoare uneori, dar extrem de “interesantea” de cele mai multe ori. Depinde cum le privesti, desigur. Poti afla, de exemplu, ca degeaba te iluzionezi tu ca daca te duci in piata la producatori romani, legumicultori din jurul Bucurestiului, vei cumpara rosii cu gust, fara substante “ajutatoarea” de crestere, coacere etc. Exclus. Acesti legumicultori – chiar socrii celui care cu mandrie imi relata acest lucru – au doua gradini, una pentru uzul personal, cu produse naturale, asa ca in gradina bunicilor, dupa care avem cu totii nostalgii, si una “imbunatatitaa”, unde se face agricultura a”modernaa”, cu de toate adaugate, numai recolta mare sa iasa!, destinata fraierilor care cumpara.
Mai poti afla exact cum se obtineau diverse autorizatii pe vremea primarului Oprescu, care nu se murdarea el sa negocieze, ci isi trimitea odrasla, ori cum ne a”nenorocestea” Guvernul Ciolos, care nu are alta treaba decat sa faca un nou Cod Fiscal. Nu conteaza ca acest cod a fost facut de Guvernul Ponta si doar a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2016, orice ai spune, lucrurile sunt clare: Guvernul Ciolos a facut Codul!
Ca sa nu mai vorbim de infor?ma?tiile credibile, mai ales cand dupa un timp televiziunile le confirma (dar ce mandru esti cand vezi ca tu le-ai aflat cu mult inainte in timpul unei banale calatorii cu taxiul!), despre firmele angajate de primarie sa …