Augustin Zegrean: „Declarația” privind salarizarea profesorilor nu are nico valoare juridică, nu îi ajută cu nimic pe greviști / Ce prevede documentul publicat în Monitorul Oficial / Greva continuă – reacția sindicatelor

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

„Declarația” adoptată joi de guvern în încercarea de a opri greva declanșată de angajații din învățământ în 22 mai a fost publicată în Monitorul Oficial. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a explicat penttru HotNews.ro că un astfel de document nu are niciun fel de valoare juridică, și „cel mult una morală”, el atrăgând atenția că semnatarii acestui act nu se vor mai regăsi, în scurt timp, în guvern.

Augustin ZegreanFoto: Agerpres

Documentul adoptat de Guvernul Ciucă se intitulează „Declarație privind politica sectorială de salarizare a personalului din sistemul național de învățământ și stabilirea unor principii generale în vederea îmbunătățirii statutului personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic din sistemul național de învățământ și valorizarea carierei didactice”.

Actul este semnat de premierul Nicolae Ciucă, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Muncii, Marius Budăi și ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

„Declarația” prevede că viitoarea lege a salarizării va porni de la principiul ca salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut şi care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public.

Inițial, Guvernul anunțase că va adopta un memorandum în acest sens.

Sindicatele au cerut ca această geranție privind grila de salarizare să fie prevăzută într-un act normativ, ci nu într-un document fără valoare de lege.

Cele două măsuri enunțate în documentul de șase pagini și jumătate sunt:

  • 1. Prioritizarea dialogului între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ cu privire la grila de salarizare din familia ocupațională subsecventă, ce va fi cuprinsă în viitoare Lege a salarizării. Noua lege va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23 % din maximul grilei de salarizare din sistemul public. Creșterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranșă de la 1.01.2024, fiind de 40% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării.
  • 2. Stabilirea unei prevederi în contractul colectiv de muncă la nivel de sector “învățământ preuniversitar”, prin care pe perioada concediului de odihnă, precum și pentru zilele de concediu plătit, personalul din învățământ va avea dreptul la o indemnizație de concediu calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază și a sporurilor/indemnizațiilor de care beneficiază, potrivit legii, corespunzător fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediu de odihnă.

Augustin Zegrean: Declarația adoptată de guvern nu are nicio valoare juridică, nu îi ajută cu nimic pe profesori

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a explicat pentru HotNews.ro că astfel de măsuri nu pot fi luate printr-un memorandum, așa cum voia inițial Guvernul, dar nici printr-un document precum cel adoptat joi, pentru că nu are putere de lege și niciun fel de valoare juridică:

  • „Nu are o mai mare valoare decât memorandumul pe care voiau să îl facă.
  • Nu are niciun fel de putere juridică, nu îi obligă juridic pe cei patru care au semnat această declarație.
  • O semnează patru persoane. Fac această declarație în numele Guvernului României sau în nume propriu?
  • Verificând, am constatat că niciunul dintre semnatari nu se va mai regăsi în viitorul guvern, după rocada guvernamentală”.

Zegrean spune că, neavând nicio valoare juridică, acest document nu va putea fi folosit de profesori în instanță, pentru a-și cere drepturile salariale, așa cum s-a întâmplat în trecut.

  • „Măsurile, garanția pentru salarii puteau fi prevăzute foarte bine într-o lege care să prevadă că salariile le vor fi mărite de la 1 ianuarie 2024.
  • Acest document are doar valoare morală, dacă cei care au semnat au, cât de cât, instinct moral, dar mă tem că ei nu vor mai fi în funcție. Cei care le vor lua locul vor putea spune foarte bine că ei nu au semnat așa ceva și nu au promis nimic.
  • Un document fără valoare juridică, ce nu poate fi folost în instanță, pentru că nu te poți judeca cu nimeni în baza unui act fără putere juridică.
  • Dacă voiau să rezolve problema se putea da o lege sau ordonanță de urgență în care să scrie
  • Pe profesorii greviști nu îi ajută cu nimic acest document”.

Reacția sindicatelor: Greva continuă

Liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, afirmă că după adoptarea de către guvern a „declaraţiei” privind salarizarea angajaţii care au declanşat greva sunt cei care vor decide dacă o continuă. Nistor spune că, din informaţiile pe care le are, nu se renunţă însă la grevă și nici la mitingul programat pentru vineri.

  • „Singurii în măsură să ia o decizie vizavi de memorandumul care a fost adoptat de Guvernul României sunt colegii noştri. Ei vor da un răspuns în cunoştinţă de cauză.
  • Greva am declanşat-o împreună, au semnat pentru declanşarea acestei acţiuni de protest; doar ei sunt în măsură să decidă ce anume se va întâmpla mai departe”, a declarat, pentru News.ro, Marius Nistor.

El a precizat că, din informaţiile pe care le are, greva va continua, vineri, iar mitingul de amploare anunţat va avea loc în București.

Întrebat dacă îl mulţumeşte demersul Executivului de a adopta şi publica în Monitorul Oficial un astfel de document, liderul FSE „Spiru Haret” a răspuns:

  • „Pe mine, sincer să fiu, m-ar fi mulţumit aplicarea în integralitate a grilei de salarizare. Aşa cum s-a procedat pentru medici, aşa ar fi trebuit să se procedeze şi pentru salariaţii din învăţământul preuniversitar.
  • Statul ar trebui să identifice sursele de finanţare necesare pentru acoperirea acelor creşteri salariale. Atât de necesare”.

Marius Nistor rămâne sceptic cu privire la promisiunile politicienilor:

  • „În România nu poţi avea încredere nici în respectarea unei legi, pentru că legile au fost prorogate, cel puţin acele articole care prevedeau finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi nu numai. Dar de undeva va trebui să începem, pentru că, indiferent ce se va întâmpla, tot politicienii sunt aceia care vor lua nişte decizii legate de salarizarea decentă în sistemul de învăţământ şi noi trebuie să îi determinăm să ia acele decizii”.

CITEȘTE ȘI:

spot_imgspot_img