BNR a numărat banii puși la saltea de români. Cu suma respectivă s-ar putea cumpăra locuințele dintr-un întreg județ

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Banii ținuți la saltea au crescut în România la nivel record: peste 65 de miliarde de lei la finalul acestei veri. Creșterea față de primăvară este relativ puternică: peste 5% de la primul la al doilea trimestru.

Teanc de baniFoto: Shutterstock

Ca termen de comparație, această sumă depășește capitalizarea bursieră a Renault, Volvo sau Carrefour. Chiar și denominat în euro, valoarea lichidităților în afara sistemului bancar a crescut de 5 ori: de la 3 miliarde de euro la peste 15 miliarde de euro în vara acestui an.

Dacă estimăm un preț mediu de 60.000 de euro/locuință, banii puși la saltea ar asigura achiziția a circa 200.000 de locuințe, adică tot fondul de locuințe al cel puțin 20 de județe din România.

Atracția pentru banii gheață poate crește din mai multe motive, unul din ele fiind evoluția economiei (oamenii anticipează vremuri complicate și preferă să-și țină banii la îndemână). Un alt motiv e legat de faptul că persoanele cu venituri mici preferă să folosească numerarul în locul cardurilor bancare, iar un al treilea ține de posibile crize politice sau economice care pot duce la creșterea utilizării numerarului deoarece oamenii pot avea mai puțină încredere în soliditatea sistemului financiar în general.

Datele publicate de Banca Națională arată că an de an oamenii țin banii la saltea în sume tot mai mari, dar nu avem un sondaj care să ne arate motivele acestor creșteri a numerarului. În ultimii 10 ani acești bani ”la ciorap” aproape că s-au triplat.

Nu e greu de presupus faptul că, ținând cont de faptul că tinerii între 16 și 24 de ani sunt utilizatori ai plăților electronice, banii la saltea sunt puși deoparte de către cei maturi, fie pentru urgențe fie pentru a-i avea în caz că vin zile negre ori inflația va crește.

Scăderea unităților bancare și a numărului de bancomate (precum și zone „albe” în unele părți rurale ale țării încurajează de asemenea comportamentul acesta de a tezauriza banii.

În România, ponderea populației bancarizate este de 60%, în timp ce nivelul de utilizare a serviciilor financiare de bază este cel mai scăzut din Europa. La aceste rezultate contribuie nivelul redus de alfabetizare financiară, nivelul ridicat al economiei gri și preferința consumatorilor și a firmelor pentru numerar. România are performanțe semnificativ mai scăzute decât alte țări din regiune, ponderea populației bancarizate fiind de 78% în Ungaria, 81% în Bulgaria și 86% în Croația,

spot_imgspot_img