Business report: Autobuzele second-hand ale Voluntariului primesc 100.000 de euro pe lună ca să ajungă la capetele de linie. Sporuri triplate în Parlament. Cei 9 foști parlamentari care cer menținerea pensiilor speciale – Finante & Banci

“Subvenția” lui Pandele de la Gabriela Firea: autobuzele second-hand ale Voluntariului primesc 100.000 de euro pe lună ca să ajungă la capetele de linie ● Sporuri triplate în Parlament: secretar, de la 1.200 la 3.000 lei/lună; director, de la 770 la 2.300 ● Acordarea de gratuități precum cele acordate studenților e doar o mimare a ajutorului ● Consilierea psihologică gratuită pentru elevi, respinsă definitiv în Parlament ● Cei 9 foști parlamentari care cer menținerea pensiilor speciale. Steven van Gröningen: Băncile nu au motive să se plângă de evoluţia din 2020 ● Cum se plimbă facilitățile fiscale prin bugetele României: pe ce dăm, de fapt, aproape 5% din PIB ● Cum s-a scris istoria tumultoasă a BRD din ultimii 20 de ani ● Euroins, al doilea gigant din RCA, nu scapă de probleme nici cu milioanele aduse de acasă. Firma nu reușește să își găsească șefi pe placul ASF ● Tudorel Andrei, șeful INS: Deficite în comerţul exterior cu produse agroalimentare ● Adrian Oros, ministrul agriculturii: „Numărul fermelor va scădea, dar ele vor fi mult mai consolidate”

Acordarea de gratuități precum cele acordate studenților e doar o mimare a ajutorului. Cum articolul anterior, cel despre gratuitatea acordată elevilor și studenților pentru transportul în comun, a stârnit mai multe polemici, am decis să revin cu câteva clarificări și cifre. Partea întâi. Legislația: Majoritatea oamenilor sunt greșit informați crezând că gratuitatea se acordă doar studenților până în 26 ani. Prima variantă într-adevăr specifica acest lucru, dar ulterior a fost schimbată și chiar și studenții peste 26 de ani puteau beneficia de gratuitate.Partea a doua. Cifrele: Pe site-ul CFR găsim datele financiare raportate. E simplu de observat că în primul semestru din 2019 CFR a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri. Al doilea tabel confirmă acest lucru, la finalul anului 2019 CFR a înregistrat o creștere de 5,97% față de 2018. Iar în anul 2018 a înregistrat față de 2017 o ușoară creștere a cifrei de afaceri de 0,41%. Încă nu avem și datele pentru 2020, dar pentru anii 2017, 2018, 2019 conform propunerilor de bugetul de venituri și cheltuieli, putem spune că CFR s-a apropiat destul de mult de estimări. Vă rog să țineți cont și de faptul că CFR e companie de stat și primește subvenții. Adică cetățenii plătesc taxe și impozite, acestea ajung la bugetul de stat, iar Guvernul acordă subvenții. Adică cetățeanul plătește biletul de tren cu mult timp înainte de a ajunge la ghișeu, scrie project-e.ro

Consilierea psihologică gratuită pentru elevi, respinsă definitiv în Parlament. Copiii din învățământul preuniversitar ce se confruntă cu probleme emoționale, de comportament sau cei agresați ar fi putut beneficia, la recomandarea unui specialist, de consiliere psihologică gratuită, potrivit unui proiect de act normativ ce a fost respins de Senat, ca For decizional, la a doua tură legislativă în Parlament. Proiectul fusese adoptat în 2020 de Parlament, dar președintele a cerut reexaminarea acestuia. Propunerea legislativă care a fost respinsă definitiv luni în Senat urmărea, printre altele, să introducă consilierea psihologică gratuită, fie în cabinetele medicale și psihologice școlare, fie în spitalele de stat, pentru elevii din școlile publice sau private autorizate ori acreditate, scrie avocatnet.ro

Mi-e rușine că am fost deputat”. Cine sunt cei 9 foști parlamentari care cer menținerea pensiilor speciale. Membrii Asociației „Foștilor Parlamentari” cer anularea Legii prin care au rămas fără pensii speciale și se plâng că aceasta ar fi populistă și discriminatorie. Ei spun că vor ataca în instanță Legea adoptată săptămâna trecută de Parlament. Corneliu Ciontu, Vasilescu Gavrilă, Ion Basgan, Marcel Chiriţescu, Ion Coja, Nicolae Gheorghiof Titu, Gheorghe Glăvan și Maria Lazăr, foști aleși în Camera Deputaților sau în Senat, se opun eliminării pensiilor speciale ale parlamentarilor. Motivele foștilor parlamentari. Ex-deputații și senatorii invocă mai multe motive, atunci când explică de ce legea nu ar fi nici corectă, nici constituțională. Printre acestea, principiul retroactivității, faptul că ar fi o măsură populistă, dar și că le-ar afecta plata creditelor la bancă, scrie Europa Liberă.

Steven van Gröningen, Raiffeisen Bank: Băncile nu au motive să se plângă de evoluţia din 2020. Evoluţia cererii pentru credite a fost una bună în 2020, cu excepţia celor două luni de stare de urgenţă, iar băncile nu au motive să se plângă de evoluţia din 2020, mai ales în comparaţie cu alte sectoare din economie, consideră Steven van Gröningen, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank.„Nu cred că noi, băncile, avem motive să ne plângem de evoluţia din 2020, mai ales în comparaţie cu alte sec­toa­re din economie“, a declarat Steven van Gröningen într-un inter­viu acordat Ziarului Financiar. Creditarea a continuat să creas­că în 2020, însă ritmul me­diu a încetinit la 5,1% faţă de 7,6% în 2019, în condiţiile pan­de­miei de COVID-19. Un moment delicat pentru siste­mul bancar în 2020 a fost cel în care agen­ţiile de rating de ţară ne-ar fi putut retro­gra­da, ceea ce nu s-a întâmplat în cele din ur­mă. Am trecut cu bine de acel moment şi asta ne-a ajutat.“, scrie Business Magazin.

Cum se plimbă facilitățile fiscale prin bugetele României: pe ce dăm, de fapt, aproape 5% din PIB. Tratamentul fiscal preferențial – respectiv cumulul de măsuri care vizează scutiri, deduceri și facilități fiscale pentru anumiți contribuabili și sectoare economice – are un impact de 52,5 miliarde de lei asupra bugetului din acest an, echivalentul a 4,7% din PIB. Suma este de peste două ori mai mare decât cea din 2015, primul an în care s-a calculat acest indicator, intitulat cheltuieli fiscale. Ponderea în PIB a urcat la rândul său cu circa un punct procentual în ultimii șase ani. Astfel de instrumente sunt folosite peste tot în lume pentru a stimula anumite tipuri de activități sau sectoare și pentru a direcționa economia către zone cu valoare adăugată mai mare (deducerile pentru cercetare sau IT, de exemplu). Problema României este însă în ce măsură aceste facilități favorizează modelarea economiei, schimbarea pozitivă a structurii de creștere a PIB, creșterea calității locurilor de muncă și în ce măsură susțin cu adevărat creșterea valorii adăugate în economie? , scrie Crusdeguvernare.ro.

Sporuri triplate în Parlament: secretar, de la 1.200 la 3.000 lei/lună; director, de la 770 la 2.300. Angajații din Parlament primesc sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă. Ele au crescut, pentru fiecare angajat, cu sume cuprinse între câteva sute și mii de lei pe lună deși muncesc în aceeași locație. Nu am auzit ca unii angajați din Parlament să se fi transferat în mină sau furnale. Documentele pe care le prezentăm nu lasă loc de alte interpretări, scrie Newsweek.ro

Studiu de caz: Cum s-a scris istoria tumultoasă a BRD din ultimii 20 de ani. Creșterea galopantă a activelor dintre 2003 și 2008 a transformat banca franceză într-un adevărat competitor pentru BCR, liderul de atunci. Competiția acerbă din ultimii ani a aruncat-o însă pe poziția a treia în top. Creșterea galopantă a volumului activelor dintre 2003 și 2008 a transformat BRD într-un competitor serios pentru BCR, cea mai mare bancă de atunci din industria locală. Proiectul de dezvoltare a inclus o extindere agresivă a rețelei teritoriale (de la 193 de agenții în 2000 până la 930 în 2009), țintind o explorare a zonei rurale din țara noastră. Până să vină criza financiară, BRD era pe cai mari. Această perioadă de excepție se putea încheia chiar cu o lovitură impresionantă, reprezentată de negocierea privind preluarea Băncii Transilvania, care ar fi putut-o transforma în liderul pieței. Francezii de la Société Générale nu au insistat foarte tare, judecând superficial oportunitatea apărută, scrie bankingnews.ro

Antreprenor: În 5 ani, angajații își vor alege locul de muncă în funcție de sănătatea mintală a celor cu care trebuie să lucreze. Este știut faptul că ne confruntăm, pe lângă pandemie, și cu probleme ce țin de starea psihologică a angajaților, în această perioadă. Mai mult, aceste probleme sunt cel mai des resimțite în mediul antreprenorial, unde 72% dintre antreprenori sunt afectați direct sau indirect de diverse probleme ce țin de sănătatea mintală, comparativ cu 48% dintre cei care nu sunt antreprenori, potrivit unui studiu realizat de Institutului Național pentru Sănătate Mintală din UK, citat de StartupCafe.ro

Euroins, al doilea gigant din RCA, nu scapă de probleme nici cu milioanele aduse de acasă. Firma nu reușește să își găsească șefi pe placul ASF. Euroins România, una dintre cele doar două firme care contează pe piața RCA și asigurător cu peste 2,5 milioane de clienți pe acest segment, nu reușește să se stabilizeze în ciuda faptului că, din punct de vedere financiar, începe să arate bine, după ce a aplicat măsurile impuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară(ASF), inclusiv prin majorări substanțiale de capital. Compania nu reușește să își găsească o conducere executivă care să fie și pe placul acționarilor (grupul bulgar Eurohold), dar și pe cel al ASF. Asigurătorul îl retrage din procedura de avizare pe turcul Cagatay Uludag, propus ASF pentru poziția de director adjunct, alături de Tanja Blatnik, fostă înotătoare slovenă care ar urma să preia poziția de director general, dacă va trece de Consiliul ASF, potrivit Economica.net.

Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică: Deficite în comerţul exterior cu produse agroalimentare. În treizeci de ani de comerţ exterior cu mărfuri cu trei ţări din regiune, Bulgaria, Ungaria şi Polonia, ţara noastră a înregistrat un deficit comercial de peste 52,5 miliarde euro. Mai mult de 31,7 miliarde euro reprezintă deficitul comercial rezultat din comerţul exterior cu produse cu Ungaria şi 22,6 miliarde din relaţiile comerciale cu Polonia. Dintre cele trei ţări din regiune, numai cu Bulgaria ţara noastră a înregistrat la nivelul întregii perioade un excedent de peste 1,8 miliarde euro. În această parte a lucrării nu vom realiza o analiză a structurii deficitului pe categorii de produse, ci vom aprofunda problema deficitului rezultat exclusiv din comerţul cu produse agroalimentare care face obiectul acestui studiu. Din totalul deficitului comercial de mărfuri cu Ungaria din perioada 1990 – 2019, de peste 31,7 miliarde euro, în jur de 28% a revenit deficitului comerţului exterior cu produse agroalimentare, ceea ce reprezintă un fapt cel puţin curios, dacă nu chiar şocant, având în vedere faptul că România este cel putin egală cu Ungaria şi Polonia în ceea ce priveşte producţia de produse agroalimentare. De data mai recentă, în anul 2019, România a înregistrat un deficit comercial în raport cu această ţară de peste 2,7 miliarde euro, din care peste 860 milioane euro din comerţul cu produse agroalimentare, ceea ce reprezintă mai mult de 30% din totalul deficitului cu mărfuri cu această ţară, scrie Tudorel Andrei, șeful INS, în Ziarul Financiar.