Business report: Noi beneficii pentru bugetari. Cum l-a certat Putin, în direct la TV, pe șeful spionilor ruși. Inflația poate ajunge la 10% sau la 15%, dar creșterea salariilor ar înrăutăți-o sigur. Tribunalul suspendă exproprierile la Mogoșoaia

Renunțare „amiabilă” la contractul de 326 milioane lei pentru un tronson al Autostrăzii Transilvania ● Noi beneficii pentru bugetari: lefuri mărite, sporuri şi acces uşor la noi funcţii ●Cum l-a certat Putin, în direct la TV, pe șeful spionilor ruși ● Când se interzic mașinile cu benzină, ce înseamnă criza din Ucraina pentru România și cum identifici minciunile de pe Facebook ● O familie de români din Moscova, despre școala rusă. „Ei sunt competitivi și când se distrează. Nu au conceptul de locul doi” ● Cum vor PSD și USR să ieftinească benzina. Expert: „Vom ieși greu din zona de scumpiri” ● Împrăștietorul de vești: cum au apărut (și dispărut) primele ziare românești ● Inflația poate ajunge la 10% sau la 15%, dar creșterea salariilor ar înrăutăți-o sigur ● Tribunalul București suspendă exproprierile la Mogoșoaia ● Cum plănuiește PSD să scadă prețul carburanților ● O reducere de taxe nu este o soluţie pentru România. Nu acum ● Mirajul olandez: ce salarii sunt și cât te costă viața în principalele orașe din Țara Morilor de vânt ● Am devenit tată în pandemie și viața mea n-a mai fost niciodată la fel ● Corupția duce la state eșuate de tipul Rusiei.

Bani de investițiiFoto: Dreamstime.com

​Beni Rus renunță „amiabil” la contractul de 326 milioane lei pentru un tronson al Autostrăzii Transilvania. Surpriză în ce privește soarta tronsonului de 28,55 kilometri dintre Biharia – Chiribiș al Autostrăzii Transilvania. La doi ani după semnarea contractului cu Compania Națională de Administrarea a Infrastructurii Rutiere din România, Beniamin Rus, proprietarul firmei orădene Trameco, ce conduce asocierea care a câștigat licitația organizată de CNAIR acum patru ani, anunță că renunță la înțelegere.

„Este adevărat că vom renunța la contract. A fost propunerea Companiei, ce pot să fac?”, a declarat omul de afaceri luni, după ce BIHOREANUL l-a întrebat dacă este adevărat că are intenția să renunțe la contract, așa cum scrie presa economică.

„O parte a celor din conducerea Companiei voiau să rămână contractul, altă parte să îl reziliem”, a adăugat Beniamin Rus (foto). Acesta a precizat, însă, că deocamdată nu știe când va fi anunțată oficial rezilierea contractului, scrie Bihoreanul.

Noi beneficii pentru bugetari: lefuri mărite, sporuri şi acces uşor la noi funcţii. Coaliţia funcţionează cu precizie elveţiană când este vorba de găsirea de noi prevederi legislative care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor la stat sau a celor care vor să prindă un loc de bugetar. Peste 30 de parlamentari din toate partidele Coaliţiei – PSD, PNL UDMR – au depus săptămâna trecută un proiect de lege prin care să fie majorate salariile angajaţilor din prefecturi, în special ale celor cu funcţii de conducere. Motivul este că angajaţii din aceste instituţii sunt puşi să întocmească documente cu celeritate şi lucrează pe speţe unde trebuie mare atenţie. Prin proiectul de lege are loc modificarea unor anexe din Legea salarizării unitare, prin care un director general, grad II, ar avea suma mărită cu încă 1.200 de lei, până la 9.283 de lei, în timp ce un director general, grad I, un plus de 1.100 de lei, ceea ce înseamnă ca ar ajunge la 8.375 de lei brut, pentru salariul de bază, scrie Adevarul.

Cum l-a certat Putin, în direct la TV, pe șeful spionilor ruși: „Susțineți recunoașterea suveranității? Vorbiți clar”. Cum a arătat dialogul dintre cei doi, potrivit transmisiunii în direct a canalului rusesc Ruptly și a traducerii oferite de acesta: Serghei Narîșkin: „Le putem da partenerilor occidentali ultima șansă să forțeze Kievul să aleagă calea pașnică și să implementeze acordurile de la Minsk. Altfel va trebui să implementăm decizia pe care o discutăm azi”. Vladimir Putin: „Cum adică altfel? Vreți să începem negocierile? Sau vreți să recunoaștem suveranitatea?” Serghei Narîșkin: „Eu…” Vladimir Putin: „Vorbiți clar” Serghei Narîșkin: „Voi susține decizia privind recunoașterea…” Vladimir Putin: „Voi susține sau susțin?” Serghei Narîșkin: „Susțin.” Vladimir Putin: „Atunci spuneți.” Serghei Narîșkin: „Susțin propunerea de încorporare a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Luhansk în Rusia”. Vladimir Putin: „Nu despre asta vorbim, vorbim despre recunoașterea independenței”. Serghei Narîșkin: „Da. Susțin propunerea de recunoaștere a independenței”. Vladimir Putin: „Mulțumesc, puteți lua loc!”, scrie Libertatea.

Când se interzic mașinile cu benzină, ce înseamnă criza din Ucraina pentru România și cum identifici minciunile de pe Facebook. Există companii care oferă servicii de fake news scriind știri false de 500 – 800 de cuvinte pentru 15 dolari. Pentru 45 de dolari, poți cumpăra și 10.000 de urmăritori adăugați paginii tale de rețea socială într-o singură zi. Alte companii îți oferă, pentru 1.000 USD, un număr de 10.000 de voturi la o petiție online”, a arătat Bogdan Oprea, cadru universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării București, cât de ieftină e manipularea. Specialistul le-a vorbit jurnaliștilor despre „Fact-checking sau cum identificăm știrile false și dezinformarea”

Tot despre știri false a vorbit și Răzvan Chiruță, redactor-șef PressHub, care a arătat cum o parte a presei a distribuit și întreținut mai multe minciuni despre PNNR: că ar interzice folosirea lemnelor pentru încâlzire (fals), că ar împiedica guvernul să mărească pensiile (fals) sau că impune taxarea celor care au instalate centrale de apartament (fals).

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins recursul formulat de Polonia şi Ungaria împotriva noului mecanism care permite UE să taie fondurile europene pentru ţările membre care încalcă drepturile şi libertăţile democratice.

În acest context, Cristina Gușeth, director Freedom House România, a vorbit despre „Stat de drept și fonduri europene”, despre legătura nenegociabilă dintre eliminarea corupției și prosperitatea pe care ne-o aduc aparatenența la UE și banii europeni, scrie PressHub.

O familie de români din Moscova, despre școala rusă. „Ei sunt competitivi și când se distrează. Nu au conceptul de locul doi”. Familia Mărculescu locuiește de 8 ani la Moscova. Mara și Vlad, copiii lor, au avut doar experiența sistemului rus. Au povestit pentru Școala 9 cât de serioasă este educația într-o societate centrată pe performanță. În clasamentul pe țări la olimpiada internațională de matematică, Rusia ocupă locul trei, după China și SUA. Politica globală a găsit teren de luptă și în educație. Altfel, rușii nu discută politică în viața de zi cu zi, spun românii, dar ea este prezentă prin simboluri. Vladimir Putin îi privește, din tablourile de pe perete, aflate aproape fără excepție în școli sau companii. „Nu le impune nimeni. Ci pur și simplu ei îl văd ca pe un lider.”Violeta, Viorel și cei doi copii, Mara și Vlad, își ocupă locul în fața calculatorului, ca pentru o poză de familie pe care o trimiți apoi cadou rudelor. Ne încălzim vorbind despre vreme. Ei, de la Moscova, unde sunt -6 grade, cald pentru începutul de februarie, în București, cu 10 mai mult. Cea mai puternică amintire a Marei, de când s-au mutat în Rusia, se încadrează în clișeele despre Rusia. „M-am dus după lapte cu mama și era așa de frig că-mi dădeau lacrimile. Erau -20 grade.” Mara avea 6 ani. Era ianuarie 2014.

Cu gerul s-au obișnuit, soarele le lipsește însă. Iernile polare rusești înseamnă că se luminează pe la 8 și se întunecă după ora 4 după-amiaza. „În Moscova nu se închid școlile chiar dacă temperatura ajunge la -30 grade. Eu nu-mi aduc aminte să se fi închis școlile din cauza temperaturii reduse. Oricum în Rusia temperatura medie anuală este negativă, -5,5 grade, parcă. Anul ăsta a fost -25 și toți mergeau cu drag și spor la școală”, povestește și tatăl, scrie Școala9.

Cum vor PSD și USR să ieftinească benzina. Expert: „Vom ieși greu din zona de scumpiri”. Luni, USR a introdus în Parlament un proiect de lege ce prevede micșorarea TVA-ului la carburanți de la 19% la 5% ca măsură alternativă la propunerea făcută de Marcel Ciolacu. Anunțul a fost făcut de deputatul de București Denisa Neagu, iar ambele propuneri au în vedere reducerea prețului carburanților.

Unii economiști sunt, însă, de părere că astfel de măsuri sunt insuficiente pentru a preveni daunele cauzate de creșterea prețurilor în ultimele luni.

„În mod normal, dacă toate astrele se vor alinia, dacă toate aceste măsuri vor fi respectate de către jucătorii din piață, ar trebui ca prețurile carburanților să scadă cu cel puțin un leu. O scădere infimă raportată la dimensiunea creșterii prețurilor din ultimii ani. Să nu uităm că prețul carburanților este aproape dublu față de anul trecut, iar un plin de benzină de 50 de litri este mai scump în momentul de față cu aproximativ 40 de lei față de luna trecută”, a spus consultantul financiar Adrian Negrescu.

Expertul a adăugat că măsura trebuie însoțită de un mecanism complex de prevenire a creșterii prețurilor pe piață. Acest lucru însă se va dovedi dificil, scrie Europa Liberă.

Împrăștietorul de vești: cum au apărut (și dispărut) primele ziare românești. La începuturi, presa românească nu a fost despre independență – ci, mai degrabă, despre cenzură, eșecuri editoriale, avânt naționalist și poziționări ideologice radicale. Primele noastre publicații au fost coordonate/înființate de viitori oameni politici, unii dintre ei chiar viitori miniștri.Ziarul a fost, la început, nu un răspânditor de idei, ci un împrăștietor de vești. Ziarul a răspuns nevoii mediului de a fi informat mai repede și mai sistematic.”, scria Constantin Bacalbașa, președinte (în zorii secolului XX) al Sindicatului Ziariștilor din București, într-o cercetare despre istoria presei naționale realizată de istoricul Nicolae Iorga.

Și în țările române ziarul s-a născut din aceleași necesități. Dovadă e faptul că domnitorii au fost chiar primii cititori și abonați ai ziarelor, curțile lor având un capitol bugetar separat pentru această cheltuială. Acești cârmuitori ai principatelor nu simțeau, totuși, nevoia unei prese naționale – iar, când aceasta a apărut, răspândirea ei era atât de firavă încât existența presei depindea de subvențiile politicienilor și ale partidelor.

Ce a dat într-un final independență ziarelor a fost tocmai răspândirea lor populară, manifestată prin comercializarea prin marile tiraje (fenomen produs în secolul XX). Dar, la începuturi, presa românească nu a fost despre independență – ci, mai degrabă, despre cenzură, eșecuri editoriale, avânt naționalist și poziționări ideologice radicale, scrie Dela0.

Inflația poate ajunge la 10% sau la 15%, dar creșterea salariilor ar înrăutăți-o sigur. O creștere de salarii nu ar face decât să accentueze inflația, care este oricum mare și care va crește în următoarele luni, pentru că s-ar intra într-o spirală de salarii-inflație care nu s-ar mai termina, consideră Ionuț Dumitru, Economist-șef al Raiffeisen Bank.

În încercarea de a da un răspuns penuriei de persoane bine pregătite în piața muncii, circa 80% dintre angajatorii din România au în vedere creșteri salariale în 2022, arată ultimul sondaj eJobs, una dintre cele mai mari platforme digitale pentru locuri de muncă din țară. Cei mai mulți dintre aceștia (46,6%) au planificate salarii cu 10% mai mari, 22,9% vizează majorări de 5%, iar 7,6% dintre ei vor crește bugetele pentru remunerații cu mai puțin de 5%.

Această intenție a managerilor vine însă cu o situație în care inflația a ajuns la un vârf al ultimilor 14 ani, de 8,4% în ianuarie 2022, iar Banca Națională a României estimează că vârful scumpirilor va fi atins în aprilie 2022, când va expira pachetul de plafonări și compensații introdus de autorități începând din iarnă, despre care nu se știe dacă vor fi prelungite sau extinse într-o anumită schemă, scrie Wall-Street.ro

Tribunalul București suspendă exproprierile la Mogoșoaia. Decizia nu e definitivă. Magistrații de la Tribunalul București au admis, în ședința de vineri 18 februarie, cererea de suspendare a hotărârilor Consiliului Local Mogoșoaia, ce au dat startul exproprierilor pentru a face loc Sectorului Zero. Solicitarea a fost depusă de trei dintre proprietarii de terenuri afectați de exproprieri. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. În plus, instanța a admis și sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a articolului privind majoritatea calificată, din legea care reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, scrie Buletin de București.

Cum plănuiește PSD să scadă prețul carburanților? Guvernul ia în calcul măsuri pentru limitarea creșterii prețurilor la carburanți. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a confirmat ieri (luni) că partidul său va propune în ședința de azi (marți) a coaliție înjumătățirea accizelor la carburanți. ”Masura ar avea efect pozitiv și asupra asupra inflației”, a spus Ciolacu. El a precizat și că această reducere ar urmă să producă o scădere a prețurilor la combustibili de aproximativ 1,2 lei/litru. Propuneri pentru reducerea prețurilor în sector vin și din Opoziție. Deputata USR Cristina Prună a anunțat că, alături de Claudiu Nasui și Denisa Neagu, a depus un proiect de lege pentru scăderea TVA-ului de la 19% la 5% pentru benzină, motorină și GPL. Profesorul de economie Mircea Coșea a explicat, la RFI, care din cele două variante este fezabilă și chiar binevenită în contextul exploziei prețurilor la carburanți.

Mircea Coșea: Înainte de toate, trebuie să spun că sunt măsuri care au efecte negative. Ar trebui să fie luate doar într-un caz excepțional. După părerea mea, noi ne aflăm acum într-o situație excepțională. Deci, anumite măsuri care au și efecte negative pot fi luate. Asta e părerea mea. Dintre cele două aș alege înjumătățirea accizei la carburant. Să vă spun de ce. În orice economie carburantul este celula de bază. De la carburant pleacă absolut tot. Toate prețurile se măresc, începând de la biletul de autobuz până la legătura de mărar dacă crește prețul la benzină, la motorină, la tot ceea ce este carburant. Nu se mai pot încălzi solariile. Întârzie recolta. Sunt foarte multe efecte negative. Însă, unul dintre cele mai rele efecte asupra economiei românești este prin împiedicarea dezvoltării unei ramuri care la noi în țară are un efect pozitiv la PIB. Este ramura transportatorilor internaționali. Tirurile aduc importante beneficii României. Este o ramură care s-a dezvoltat. Ori, creșterea prețului la carburant aduce mari probleme de eficiență acestor transportatori. Nu mai vorbim că și taximetriștii sunt într-o situație foarte complicată. Dacă s-ar reduce acciza s-ar reduce costul, scrie RFI.

O reducere de taxe nu este o soluţie pentru România. Nu acum. „Nu am cifrele în faţă, dar în opinia mea, o reducere de taxe, în acest mo­ment, nu foloseşte nimănui. Taxele sunt dispropor­ţio­nate, da! Taxarea muncii este mare în România, taxarea capitalului este mică. Este nevoie de o discuţie, în primul rând cu mediul de afaceri, despre cum va trebui să fie reaşezate taxele, în viitor. Pentru că există multe exagerări: nu mă refer aici la IT sau la construcţii (întrebarea reporterului a fost despre IT şi construcţii – n. red.), nu vorbesc de cineva anume, ci la multele excepţii. Pentru bunul renume al businessului autohton, trebuie să reevaluăm toate excepţiile, plecând de la taxarea muncii, taxarea capi­talului, taxarea PFA-urilor. Sunt prea multe excepţii. Taxarea muncii este excesiv de mare, iar privilegiile sunt şi ele prea mari”, comentează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), citat de ZF

Mirajul olandez: ce salarii sunt și cât te costă viața în principalele orașe din Țara Morilor de vânt. Ce prețuri au apartamentele, ce chirii se practică și cât te costă un credit ipotecar. Tot mai mulți tineri din Românai decid să își ia viața în piept și, după absilvirea unei facultăți încearcă să își facă un rost în străinătate. De ce, nu mai e vorba să spun: chiar dacă viața nu e deloc ieftină nici acolo, pot găsi o normalitate care include sisteme de sănătate și educaționale performante și o scară a valorilor nerăsturnată cu fundul în sus precum în România. Pentru a-i ajuta să își facă o idee cât mai bună asupra a ceea ce îi așteaptă am făcut o mică cercetare. Am pornit de la salarii și venituri pentru a trece apoi la o analiză a costurilor în 5 orașe: Amsterdam, Haga, Rotterdam, Eindhoven și Utrecht. Cei care își doresc să își urmeze visul neerlandez au la dispoziție, citind acest material, un ghid cât de cât clar pentru a vedea ceea ce îi așteaptă odată ce au pășit într-una ditre cele mai frumoase și bogate state europene, scrie FinEco24News.

Am devenit tată în pandemie și viața mea n-a mai fost niciodată la fel. Runa s-a născut pe 28 august 2021, cu trei zile întârziere față de data estimată și în prima zi ploioasă după un lung șir de zile caniculare, cu temperaturi de peste 40 de grade.

Aflasem că voi deveni tată cu 10 zile înainte ca 2020 să se încheie. Și, pentru prima dată în decursul unui an plin de dezastre, aveam un motiv real de bucurie și pentru care merita să începem să ne planificăm din nou și cu entuziasm viața.

Tot atunci am aflat că este foarte posibil ca evenimentul să se întâmple în aceeași zi în care mi-am pierdut cel mai bun prieten, lucru confirmat și în urma primei consultații pentru monitorizarea sarcinii, scrie PressOne.

Corupția duce la state eșuate de tipul Rusiei. Rusia este un stat eșuat. În 2020, PIB-ul României a fost de 249 de mld. de dolari. Al Poloniei 594 mld. de dolari. Al Letoniei 33,5 mld. dolari. Al Lituaniei 56 mld. dolari și al Estoniei 31 mld. dolari. În total acest cinci state, cu o populație de 63 de milioane de locuitori, au un PIB total de 907 mld. de dolari.

În 2020 PIB-ul Rusiei, la o populație de 144 de milioane de locuitori a fost de 1480 de miliarde de dolari. PIB-ul Rusiei include o foarte mare componentă venită din vânzarea gazului și a petrolului

Dacă ne uităm la dinamica PIB din ultimii ani, cele 5 țări, cu aproximativ 40% din populația Rusiei o vor depăși pe aceasta ca PIB în următorii 5-7 ani. Spun acest lucru fiindcă o țară cu o mentalitate medievală ca a Rusiei poate fi dominată doar de un front unit, de o serie de țări care au aceleași îngrijorări față de Rusia și care își permit o armată bine dotată care să poată face oricând față unui agresor.

În prezent, Rusia obține 40% din veniturile bugetare din vânzările de petrol și gaze naturale. 75% din exporturile de gaze se duc în Europa, inclusiv Turcia, unul dintre cei mai mari clienți. Europa cumpără și circa 70% din petrolul exportat de Rusia, scrie project-e.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *