Când pandemia îți răstoarnă toate planurile și te forțează să te pensionezi anticipat – Finante – Banci

Lucreția Amântulesei (57 de ani) trăiește de peste 15 ani într-un orășel din Olt. Nu plănuise nicio secundă să se pensioneze, dar pandemia i-a dat toate planurile peste cap. Ambele afaceri pe care ea împreună cu soțul ei le aveau au intrat în picaj șiau fost nevoiți să le închidă. La mica pensiune pe care o aveau nu mai făcea nimeni rezervări din cauza lockdownului, iar spălătoria de TIR-uri rămăsese și ea fără clienți. Fiind o persoană activă, a încercat să se angajeze undeva, oriunde. ”Am aplicat la zeci de posturi, fără măcar să primesc vreun răspuns. Era apogeul pandemiei, dar toți suspendau contractele sau dădeau oameni afară. Mai aveam și 57 de ani……ce mai, toate planetele îmi erau împotrivă”. Așa că altă cale nu vedea decât pensionarea. Lucreția a devenit unul din românii pe care Statistica îi contabilizează încă drept ”inactivi”, al căror număr a crescut în 2020. În curând va fi unul din cei peste 5 milioane de pensionari.

Utilajele de la spălătoria de TIR-uri le-a vândut, chiar dacă în pierdere, și și-a pus banii la bancă. ”După ce valul lockdown-ului a trecut, am vrut să re-deschid. Dar n-am mai găsit să angajez nici mecanic și nici un tinichigiu pentru micile reparații de care uneori mai aveau nevoie TIR-urile. Plecaseră toți care pe unde. Iar eu și soțul meu nu puteam singuri să ne descurcăm cu ambele businessuri. Așa că am decis să vând spălătoria cât încă aveam pe cineva dispus s-o preia”, spune ea.

Lucreția este doar unul dintre românii care au ieșit timpuriu din piața forței de muncă, reflectând modul în care pandemia a transformat peisajul economic.

E drept, ea are niște depozite bancare care îi vor ușura viața de pensionar, spre deosebire de mulți dintre noii pensionari generați de pandemie și care sunt în situații financiare precare. ”Știu, o să am o pensie mai mica decât dacă aș mai fi cotizat câțiva ani, dar nu am avut încotro. Noi mai avem cât de cât niște reserve în bancă,dar cred că muți dintre cei care se pensionează anticipat sunt de fapt niște șomeri mascați care nu văd cale de întoarcere în viața activă”, mai spune Lucreția.

Pensionarea anticipată a Lucreției inversează o tendință a ultimilor 20 de ani din piața muncii. Ponderea seniorilor români care prefer să lucreze în continuare a urcat de la 100.000 acum 20 de ani la peste 250.000 de români anul trecut, potrivit datelor INS. Unii continua să fie activi pe piața muncii pentru că nu își pot permite să se pensioneze, în timp ce alții- care sunt persoane active și se bucură de o sănătate relativ bună – vor pur și simplu să mai lucreze.

Pensionările anticipate reflect nu doar impactul economic al pandemiei, dar pot fi private și ca o frână în calea recuperării economiei, întrucât se știe că pensionarii își reduc chetuielile de consum și, de asemenea, apelează mai devreme pe fondul de pensii, ”tăind” contribuții viitoare pe care le-ar fi achitat dacă ar mai fi muncit.

În anul 2020, populaţia inactivă a fost de 10,34 milioane de români, reprezentând 53,5% din populaţia totală. Cele mai mari creșteri ale populației inactive s-au înregistrat în regiunile Sud-Muntenia, Nord-Vest și Sud-Vest Oltenia, potrivit datelor INS. Scăderi ale populației inactive au fost în București și în regiunea Centru.
  • Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (5,7 mil. persoane), 118.000 persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională. Dintre acestea 117.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. Majoritatea era formată din femei care locuiau în mediul rural. In 2019, aveam 116.000 de români care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională. Dintre acestea 115.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.
  • In 2020, Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a atins valoarea cea mai ridicată (1533‰) în regiunea Centru şi valoarea cea mai scăzută (1015‰) în regiunea Nord-Est
  • În anul 2020, regiunea Sud Muntenia concentra 17,1% din totalul şomerilor, urmată de regiunile Sud-Est (16,7%) și Centru (15,4%). Cea mai mică pondere (7,6%) o deţinea regiunea Vest, cu numai 34 mii şomeri. În anul 2019, regiunea Sud-Est concentra 18,6% din totalul şomerilor, urmată de regiunile Sud Muntenia (17,9%), Centru (14,6%) și Sud-Vest Oltenia (13,3%). Cea mai mică pondere (7,3%) o deţinea regiunea Vest, cu numai 26 mii şomeri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *