Casă de ajutor reciproc – o instituție financiară care ne-a salvat Crăciunul

CAR poza

În iarna anului 1987, într-o Românie lipsită de căldură (la propriu și, mai ales, la figurat), de mâncare și…de speranță, o familie cu doi copii se chinuia să găsească o sumă de bani care să fie suficientă pentru o comandă de celebra Casă de Comenzi a Partidului Comunist. Comandă care avea să le permită să se bucure de un Crăciun cu ceva carne, orez, portocale și ciocolată chinezească învelită în țiplă aurie. Problema era că aceste alimente costau ceva mai mult decât își puteau permite, iar după dezbateri aprinse, soluția a venit de la bunica care avea să împrumute suma necesară de la CAR. M-am gândit atunci (cu mintea unui copil de unsprezece ani) ce pot însemna acele litere și cine era în spatele lor și putea face rost de bani, așa repede. N-am întrebat niciodată pentru că, la unsprezece ani, portocalele și ciocolata în țiplă aurie degustate o dată pe an, cu ceva noroc, erau mai importante decât acele trei litere care le făceau posibile.

Mai târziu, am aflat că faimosul CAR era Casa de Ajutor Reciproc și că, departe de a fi un fel de Moș Crăciun sau alt personaj fantastic, era o instituție cu o istorie interesantă în spate și un pic mai mult decât o platformă de manipulat bani.

Astfel, instituțiile financiare nebancare nu sunt nicio noutate. Prima dintre ele apare în Anglia în 1844, urmată îndeaproape de Germania, care înființează așa numitele uniuni de credit, strămoașele instituțiilor financiare ne-bancare de azi, și mai ales a caselor de ajutor reciproc. În secolul al XIX-lea, conturate mai bine în a doua jumătate, apar primele uniuni de credit şi în România. Diversele categorii sociale, cum ar fi mici meşteşugari, comerciaţi, cadre didactice, muncitori, etc. şi-au pus o parte din economii în comun, ca bază pentru obţinerea creditelor. Principiul era unul foarte simplu: oamenii îşi pot pune economiile în comun şi își pot acorda reciproc împrumuturi. Nevoia era reală, iar forma de satisfacere a acesteia ocolea dezavantajele tradiționale ale băncilor (dobânzile mari și condițiile restrictive).

În România, apare în 1846, la Braşov – Asociaţia de Ajutor Reciproc Românească a lucrătorilor tipografi (la doar doi ani de la înființarea unei instituții similare în Anglia, ceea ce ne indică faptul că, cel puțin în această privință, țara noastră era în pas cu Occidentul). Anii până la cel de-al doilea război mondial și instaurarea comunismului au fost martorii înfloririi acestui tip de instituții, care chiar fac o diferență în ceea ce privește situația materială a unor categorii sociale importante (muncitori, cadre didactice, medici, etc.). În 1949, toate entităţile de economii şi de credite au fost transformate în case de ajutor reciproc subordonate sindicatelor, care, la rândul lor, erau subordonate politic. Denumirile caselor de economii, credit şi ajutor reciproc au fost schimbate în „case de ajutor reciproc” (CAR), termen existent şi în prezent. După 1989, CAR-urile își continuă activitatea beneficiind de o legislație nouă și schimbări ale modului de operare.

Este clar că istoria acestor instituții este una relativ îndelungată și poate o explicație a acestei longevități este și faptul că ele au constituit, de multe ori, unicul sprijin al unor categorii sociale, care în ciuda contribuției lor importante la construirea societății, s-au bucurat rareori de o situație financiară confortabilă.

Privită dintr-o perspectivă mai largă, casa de ajutor reciproc nu este doar despre economii, credite, împrumuturi, ci are un rol important în crearea unui sentiment comunitar, a sudării unor comunități profesionale și categorii sociale distincte și a șlefuirii conceptului de întrajutorare a semenilor. Această dimensiune (psihologică, dacă vreți) este cu atât mai importantă într-o societate care, prinsă în tăvălugul globalizării și modernității, uită, adesea, ideea de solidaritate umană.

Un exemplu foarte bun în acest sens este CAR Proconcordia Brăila, al cărei scop este acela de a dezvolta comunitatea membrilor săi prin sprijin și întrajutorare materială reciprocă, prin atragerea de fonduri sociale și acordarea de împrumuturi către aceștia. Cu o tradiție de peste 20 de ani, CAR Proconcordia Brăila oferă o gamă variată de servicii financiare, promovând o abordare flexibilă și personalizată nevoilor membrilor săi. Fie că vrei să economisești bani sau să obții împrumuturi, această instituție este soluția ideală pentru nevoile tale financiare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *