Efectele crizei energetice provocate de războiul dintre Iran, de o parte, și SUA și Israel, de cealaltă parte, se vor resimți luni și chiar ani, în condițiile în care lumea a pierdut petrol în valoare de 50 de miliarde de dolari în cele aproape 50 de zile ale războiului, se arată într-o analiză a Reuters.
De la începutul crizei care a început la sfârșitul lunii februarie, peste 500.000.000 de barili de petrol și condensat nu au mai ajuns pe piața globală, fiind cea mai amplă perturbare în domeniul energiei din istoria modernă, potrivit datelor Kpler.
Cele 500 de milioane de barili pierdute sunt echivalente cu:
- cererea globală din aviație pentru 10 săptămâni; fără circulația vreunui vehicul în lume timp de 11 zile sau fără petrol pentru economia mondială pentru cinci zile, a declarat Iain Mowat, analist principal la Wood Mackenzie;
- cererea de petrol a Statelor Unite pentru aproape o lună sau mai mult de o lună pentru întreaga Europă, potrivit estimărilor Reuters;
- consumul de carburanți pentru șase ani al armatei SUA, pe baza utilizării a 80.000.000 de barili în anul fiscal 2021;
- combustibil necesar navelor maritime din întreaga lume pentru patru luni
O refacere lentă
Țările arabe din Golf au pierdut o producție zilnică de 8.000.000 de barili de țiței, în luna martie, echivalentul producției combinate a Exxon Mobil și Chevron, două dintre cele mai mari companii petroliere din lume.
Exporturile de kerosen din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrein și Oman au scăzut de la 19.600.000 de barili în februarie la numai 4.100.000 de barili în martie și aprilie împreună, potrivit Kpler. Pierderile sunt echivalentul a circa 20.000 de zboruri între New York și Londra, a calculat Reuters.
Cum prețul barilului a oscilat în jurul a 100 de dolari de la începerea conflictului, volumul de petrol care nu a mai ajuns pe piețe reprezintă venituri pierdute de 50 de miliarde de dolari, a spus Johannes Rauball, analist la Kpler. Suma este echivalentul a 1% din PIB-ul Germaniei sau întregului PIB al unor țări mai mici, precum Letonia sau Estonia.
Chiar dacă ministrul iranian de Externe Abbas Araqchi a declarat că strâmtoarea Ormuz este deschisă, revenirea la producția și fluxurile anterioare va fi lentă.
Pentru zăcămintele de petrol mai vâscoase din Kuweit și Irak se estimează că va fi nevoie de 4-5 luni pentru revenirea la normal a producției. De asemenea, avariile suferite de rafinării și de complexul de lichefiere a gazelor din Ras Laffan (Qatar) ar putea fi reparate integral în câțiva ani.
