Câteva cifre despre situația dezastruoasă în care se află transportul public din București și explicații pentru troleibuzul ars – Administratie Locala

Un troleibuz Irisbus Citelis, din 2007, a ars ca o torță duminică, în centrul Capitalei. Din fericire nu au fost victime, șoferul și singurul călător reușind să se salveze la timp, însă imaginile arată clar starea în care se află transportul public din București. Cu excepția celor 400 de autobuze noi Otokar, cumpărate de Primăria Capitalei anul trecut, tot parcul auto este vechi, cea mai gravă situație fiind la tramvaie, acestea fiind făcute în perioada comunistă.

Dacă în ceea ce privește achiziția de noi mijloace de transport Primăria Capitalei spune că va mai achiziționa 130 de autobuze Hibrid, 100 de troleibuze, care vor veni etapizat anul acesta și anul viitor, iar licitațiile pentru 100 de tramvaie și 100 de autobuze electrice sunt în desfășurare, în ceea ce privește infrastructura, 87% din rețeaua electrică a troleibuzelor și 35 % din șinele de tramvai nu sunt modernizate și se află într-o stare avansată de degradare. Astfel, deraierile sunt frecvente. La fel și defecțiunile.

Firea acuză un sabotaj

În locul unei asumări a situației, Gabriela Firea a dat vina pentru incidentul de duminică pe firmele care au contestat licitația pentru achiziția a 100 de troleibuze noi și chiar a lăsat să se înțeleagă că poate fi un sabotaj. Din păcate, administrația publică s-a sabotat singură în ultimii 12 ani, iar un accident major se poate întâmpla oricând.

Într-o postare publicată imediat după incident, Gabriela Firea scrie că este ”strigător la cer ce se întâmplă” și acuză de această situație firmele care au contestat licitația organizată de municipalitate pentru achiziția a 100 de troleibuze noi.

”Sper că toți cei care blochează intenționat licitațiile pentru achiziția de mijloace de transport în comun să vadă această imagine cu un troleibuz în flăcări, în centrul orașului! Doi ani am fost sicanati cu licitația pentru achiziția a 100 de troleibuze. Cu mare greutate am reușit să semnăm contractul anul acesta, cu un consorțiu germano-turc. Așa s-ar fi întâmplat și cu autobuzele vechi, pe care le-am scos de pe traseu când au ajuns la București cele 400 autobuze noi Euro 6, achiziționate tot după o licitație îngreunată doi ani de zile. Dar în continuare suntem blocați cu licitația pentru achiziția celor 100 de tramvaie. Se va dovedi că motivele sunt inventate. Cu mare dificultate am semnat și contractul pentru 130 de autobuze hybrid Mercedes Benz. Azi în troleibuz nu era niciun pasager. Dar ce vor cei care blochează achizițiile de noi mijloace de transport în comun? Să se întâmple o tragedie? Ce urmăresc? Pun mai presus interesele lor, în loc de viață oamenilor? Este strigător la cer ce se întâmplă!!!”, a scris Firea.

Mai târziu, primarul general al Capitalei a declarat la Digi24 că ia în calcul chiar şi un sabotaj în legătură cu troleibuzul care a luat foc în centrul Capitalei.

”Este foarte bizar ce s-a întâmplat. Troleibuzul a avut revizia chiar aseară. Va trebui aflat în ce fel a fost făcută revizia. (…) ”Nu vă ascund faptul că sunt colegi de-ai noștri care, pur și simplu având în vedere că chiar aseară a fost făcută revizia și azi s-a întâmplat un incident atât de mare, încearcă să descopere dacă nu este vorba despre un sabotaj. Ne gândim la orice, dar nu vreau să anticipez. Vom da către anchetatori toate elementele tehnice pe care le vom descoperi în cursul zilei de astăzi și mâine. Este posibil orice”, a declarat Gabriela Firea.

Conducerea STB a transmis într-un comunicat de presă că, din primele informații, este vorba despre un scurtcircuit.

”Troleibuzul Astra Irisbus a fost achiziționat pentru fosta RATB și face parte din lotul produs și livrat între anii 2004-2006. STB SA dă asigurări că acest caz este unul izolat, iar personalul de bord este instruit să acţioneze operativ în asemenea situaţii, astfel încât viaţa pasagerilor să nu fie pusă în pericol. Directorul general al STB SA, Alexandru-Hazem Kansou, a dispus constituirea unei comisii tehnice de cercetare pentru a stabili cauza producerii incendiului. Din primele informaţii, rezultă că focul a pornit de la un scurtcircuit la instalaţia electrică, iar Kansou a cerut reinstruirea conducătorilor de vehicule în legătură cu procedura de urgență ce trebuie aplicată pentru siguranța călătorilor în astfel de cazuri și a dispus verificarea parcului de troleibuze, pentru a preîntâmpina, în viitor, apariția unor astfel de evenimente”, se arată în comunicat.

“Troleibuzele abia trec peste macazuri cu speranța că nu sar captatorii”

Asociația Metrou Ușor o contrazice pe Gabriela Firea si spune că troleibuzul ar fi fost în trafic chiar și după sosirea unui nou lot de troleibuze, așa cum autobuzele Mercedes sunt în continuare pe traseu după achiziția celor Otokar.

”Astăzi a fost cuprins de flăcări unul dintre troleibuzele moderne, cu podea joasă şi aer condiționat. Fabricat în 2007, acesta se află încă în perioada normală de exploatare pentru un troleibuz. Contrar ideii primarului general dintr-o postare pe Facebook, troleibuzele Irisbus Citelis vor rămâne în exploatare și după sosirea unui nou lot de troleibuze ale unui producător germano-turc (troleibuze ce au fost respinse în restul țării pentru că sunt prototipuri).

Astfel, accidentul de astăzi ar fi avut loc chiar și dacă troleibuzele vechi Ikarus ar fi fost înlocuite cu unele noi. Am atras atenția de nenumărate ori că transportul public este neîntreținut: troleibuze moderne cu podea coborâtă stau pe butuci în depouri, descompletate. Ulterior au fost instalate unități de aer condiționat pe toate troleibuzele Irisbus Citelis, chiar și pe cele care sunt şi azi la stadiu de schelet descompletat. Infrastructura de troleibuz este în multe zone veche de zeci de ani, iar troleibuzele abia trec peste macazuri cu speranța că nu sar captatorii.

Nu a fost demarată nicio lucrare de modernizare a infrastructurii vechi de troleibuz în ultimii ani. Reamintim că ultima modernizare serioasă a rețelei a avut loc în 2007 (Calea Moșilor și Șos. Colentina). Ultima achiziție de troleibuze noi a avut loc tot în 2007. În 2008 a avut loc ultima extindere a infrastructurii de troleibuz, între Piața Sudului și Piața Unirii ”, au scris reprezentanții asociației pe pagina de Facebook.

În ceea ce privește licitația, Primăria Capitalei a lansat pe 5 februarie 2019 licitaţia pentru achiziţia a 100 de troleibuze, valoarea estimată a contractului fiind de 214,49 milioane de lei, iar termenul de depunere a ofertelor a fost 15 aprilie 2019. La licitație s-a înscris un singur ofertant, respectiv asocierea Bozankaya Otomotiv Makina İmalat İthalat ve İhracat A.Ş. (Turcia) și SILEO GmbH (Germania) și a fost desemnat câștigător. Rezultatul a fost contestat în instanță de Asocierea SOLARIS BUS&COACH SA și SKODA ELECTRIC, iar pe 25 februarie 2020 Curtea de Apel a respins definitiv contestația. Pe 31 martie, contractul pentru achiziția troleibuzelor a fost semnat. Valoarea acestuia este aproximativ 43 de milioane Euro fără TVA, primul troleibuz va fi livrat în luna noiembrie 2020 pentru omologare, iar ulterior, restul troleibuzelor vor fi livrate până în februarie 2022.

Starea critică în care se află transportul public, în cifre

Cu excepția celor 400 de autobuze Otokar, cumpărate anul trecut, restul autobuzelor și troleibuzele sunt cumpărate în urmă cu mai bine de 12 ani. În decembrie 2005, primarul Capitalei la acea vreme, Adriean Videanu, a încheiat un contract pentru achiziționarea a 500 de autobuze noi Mercedes Citaro. Valoarea contractului a fost de 341 milioane de lei, iar autobuzele au fost livrate în perioada iunie 2006 – mai 2007. Achiziția a generat scandal deoarece autobuzele nu erau dotate cu aer condiționat.

În 2006, Primăria Capitalei a achiziționat de firma Astra Bus 100 de troleibuze noi – Irisbus-Citelis. Valoarea contractului a fost de circa 92 milioane lei fără TVA, iar troleibuzele au fost livrate în perioada 2006-2008.

În august 2007 a fost semnat un nou contract pentru achiziționarea a încă 500 de autobuze Mercedes Citaro 2, care au fost livrate până în 2009. Acestea au fost dotate cu instalație de aer condiționat.

Alături de troleibuzele Irisbus – Citelis, pe străzile Capitalei mai circulă și cele Astra/Ikarus (model 415 T). Aceste troleibuze sunt în număr de 195 și au fost fabricate între anii 1997 și 2002 la uzinele Ikarus din Ungaria și echipate la Astra Arad.

Troleibuzul care a ars duminică era din lotul cumpărat în 2006, deci mai nou.

În ceea ce privește tramvaiele, aici situația este dureroasă. Acestea au fost făcute în perioada comunistă și modernizate după revoluție, dar trecerea timpului își spune cuvântul: nu se deschid ușile, sunt zgomotoase, ruginite, interiorul este deteriorat. Doar 16 tramvaie sunt mai noi, făcute după 2005, respectiv cele Bucur.
În cele două mandate ale primarului Sorin Oprescu nu s-a cumpărat niciun mijloc de transport nou.

Potrivit datelor din raportul STB pe 2019, situația parcului auto al STB este următoarea:

  • Tramvaie- 486 – din care 323 V3AM, 16 Bucur LF, 10 Rathgeber, iar restul alte mărci;
  • Troleibuze – 265 din care 100 Astra Irisbus, 163 Astra 415 T și două Rocar;
  • Autobuze -1404 din care 400 Otokar, 1000 Mercedes, 2 Rocar, 2 DAF;

Cele vechi vor circula multă vreme în paralel cu cele noi, deoarece cele noi nu sunt suficiente.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 2139/2004, durata normală de funcționare la tramvaie este de 14 ani, iar la troleibuze și autobuze de 8 ani.

La data de 31.12.2016, potrivit raportului de activitate al RATB pe anul 2016, parcul din dotarea RATB avea o vechime medie după cum urmează:

  • 19,4 ani la tramvaie
  • 13,9 ani la troleibuze
  • 9,4 ani la autobuze

După cumpărarea celor 400 de autobuze Otokar, vechimea medie a parcului de autobuze a ajuns la 8,11 ani în anul 2019, față de 10,40 ani în anul 2018, se arată în raportul STB pe 2019.

”Defectele tehnice au scăzut cu 9,35% datorita reînnoirii parcului utilizat prin finalizarea intrarii în circulatie a celor 400 autobuze noi Otokar, vechimea medie a parcului de autobuze ajungând la 8,11 ani în anul 2019, față de 10,40 ani în anul 2018.La tramvaie si troleibuze, unde numarul defectelor a fost mai ridicat fata de cel înregistrat la autobuze, au fost menţinute în exploatare vehiculele cu durată normală de funcţionare depăşită în vederea asigurării Programului de Transport, vehicule mai puţin estetice şi confortabile, dar la care a fost asigurată siguranţa în circulaţie”, se arată în Raport.

În ceea ce privește infrastructura, potrivit datelor din raportul de activitate al STB pe 2019, 35% din rețeaua de tramvai și 87% din rețeaua de troleibuz nu a fost modernizată.

”Rețea linii tramvai: în prezent, cca 67 % din reţeaua de linii stradală şi 46 % din cea a depourilor este modernizată, prezentând soluţii tehnice noi, cu multiple variante constructive şi conceptuale. Circa 33% din reţeaua stradală de linii este în funcţiune de peste 20 de ani. Circa 73% din liniile de tramvai nemodernizate (stradal) sunt în soluţia “şină tip Oţelul Roşu în dale din beton”, reparaţia acestora în cele mai bune condiţii de calitate fiind afectată de lipsa aprovizionării principalelor componente. Circa 83% din piesele de cale etalon din stradă şi 100% din depouri au o vechime mai mare de 6 ani”, se arată în raport.

În ceea ce privește macazurile, doar 260 din circa 900 sunt automate. La cele manuale, vatmanul coboară din tramvai, în mijlocul străzii și schimbă cu ranga.

La rețeaua electrică pentru tramvaie și troleibuze, situația este dramatică.

“Rețeaua electrică aeriană pentru tramvai are 361 km, iar cea pentru troleibuz: 149 km c.s. Precizăm că cca 65% din reţeaua de contact pentru tramvai este modernizată şi numai 13% din reţeaua electrică pentru troleibuz a fost reabilitată. Circa 92% din reţeaua electrică aeriană nemodernizată de tramvai se află în exploatare de peste 20 de ani. Circa 60% din reţeaua electrică troleibuz este în exploatare de peste 25 ani. Circa 32% din cablurile subterane depăşesc 20 de ani de viaţă (sunt cabluri funcţionale de peste 40 de ani, durata normată de viaţă fiind de 20 de ani)”, se arată în raport.

Starea proastă a infrastructurii se reflectă în numărul mare de deraieri, acesta fiind cu 50 la sută mai mare în 2019 față de 2018.

”Numărul deraierilor raportat la milionul de kilometri parcurși de vehicule a fost de 1,74 cazuri faţă de 1,16 în anul 2018 (o creșterede 50,00%), iar timpul de imobilizare a crescut cu 1.043,77% (2.143,43 ore faţă de 187,40 ore în anul 2018), fiind blocate 438 de vehicule (213 în anul 2018).

Din analiza cauzelor care au generat deraierile rezultă că vinovăţia producerii lor se împarte astfel: 66,67% (22 de cazuri) risc exploatare (dale ridicate în terasament din cauza înghețului, macazuri înfundate cu zapadă, etc.); 24,24% (8 cazuri) – corp dur pe calea de rulare; 9,09% (3 cazuri) – depourile Colentina 2 cazuri și Titan 1 caz. Cele mai multe deraieri s-au produs în intersecția bd. Basarabia/bd. Chișinău(5 cazuri) și pe bd. 1 Decembrie 1918 (3 cazuri)”, se mai menționează în raportul citat.

Cele mai deteriorate șine de tramvai sunt pe bd. Barbu Văcărescu, Calea Călărași, bd. Basarabia, bd Lacul Tei.

Asociația Metrou Ușor a atras atenția în mai multe rânduri asupra stării în care se află mijloacele de transport public și infrastructura aferentă.

”Dacă în occident tramvaiul este privit ca soluția salvatoare, cu o viteză, capacitate și eficiență net superioară (la costuri mult reduse față de un metrou sau un tren suburban), la București cetățenii îl asemuie cu zgomot, vibrații, lentoare, condiții improprii de transport. Avem nevoie de investiții masive în modernizarea, extinderea și întreținerea infrastructurii de transport. Fără aceste investiții, nici cel mai modern tramvai nu va aduce contribuții semnificative la mobilitatea urbană din capitală”, a postat recent Asociația Metrou Ușor pe pagina de Facebook.

În urma numărului alarmant de deraieri din ultima vreme, cauzate direct sau indirect de infrastructura neîntreținută, Asociația “Metrou Uşor” solicită, încă o dată, inspectarea de urgență şi repararea tuturor aparatelor de cale din Bucureşti.

Asociația reamintește că o bună parte din macazurile modernizate din Bucureşti se schimbă tot cu ranga de către vatmani, care adesea trebuie să coboare printre maşini, punându-şi siguranța în pericol. Inadmisibil este şi faptul că, deşi infrastructura este în multe zone în stare critică, Primăria Capitalei continuă să direcționeze sume consistente de bani în publicitate, nu în intreținerea infrastructurii sau a mijloacelor de transport public”, mai spun reprezentanții Asociației Metrou Ușor.

Mai mult, ei susțin într-o postare pe Facebook din 8 aprilie că pe traseu ar ieși chiar autovehicule defecte.

”În acest moment, putem contoriza aproximativ 100 de tramvaie defecte (unele modernizate în anii 2006-2010), 50 de troleibuze defecte (din care 20% cu podea coborâtă) și nu mai puțin de 120 de autobuze defecte. Multe dintre acestea nu au beneficiat de piese și de revizii la timp, iar repararea lor în acest moment este costisitoare. Deși au avut loc mai multe licitații pentru piese, acestea nu au reușit să acopere pe deplin nevoia de la nivelul societății. Pentru a nu afecta și mai mult capacitatea de transport, STB trimite la traseu unele vehicule cu defecte, sau cu reparații improprii. Vehiculele cu defecte de durată sunt “canibalizate” de piesele necesare pentru a le menține active pe celelalte”, susțin reprezntanții Asociației.

Rămâne de văzut din ce cauză a aras troleibuzul și dacă se va dovedi că asociația are dreptate.

Înnoirea parcului STB

În ultimii 2 ani, Primăria Capitalei a făcut câțiva pași importanți pentru modernizarea parcului auto al STB.

În 2018, primarul Gabriela Firea a semnat contractul pentru achiziția a 400 de autobuze Euro 6 cu asocierea Otokar Europe SAS – Otokar Otomotiv Ve Savunma Sanayi A.S, câștigătoarea licitației. Valoarea contractului este de 458.100.826 lei fără TVA, iar autobuzele au fost livrate până în iunie 2019. Achiziția a generat un scandal deoarece după punerea în funcțiune autobuzele au avut mai multe avarii.

De asemenea, a fost finalizată licitația pentru achiziția a 130 de autobuze hibrid Mercedes – Benz Citaro Hybrid, cu fonduri europene, valoarea contractului fiind de 195.268.331,70 lei, fără TVA. Primul autobuz hibrid este deja pe traseu, iar în fiecare lună, până la finalul anului, vor sosi câte 20 de autobuze, iar în ianuarie 2021, încă 9, urmând să fie introduse treptat în circulație.

În luna martie, Primăria Capitalei a semnat cu asocierea turco-germană Bozankaya Otomotiv Marina Imalat Ithalat Ve Ihracat A.S. – Sileo Gmbh contractul pentru achiziția a 100 de troleibuze. Valoarea contractului este aproximativ 43 de milioane Euro fără TVA, primul troleibuz va fi livrat în luna noiembrie 2020 pentru omologare, iar ulterior, restul troleibuzelor vor fi livrate până în februarie 2022.

Primăria Capitalei a mai organizat licitație și pentru achiziția a 100 de tramvaie, însă a ieșit un întreg scandal după ce aceasta a fost câștigată de turcii de la Durmazlar, în defavoarea producătorului român Astra Vagoane Călători. Rezultatul a fost contestat, iar CNSC a admis în parte contestația și a decis reevaluarea ofertei turcilor. Cele trei părți se judecă, iar licitația a fost suspendată pe perioada stării de urgență.

În desfășurare se mai află licitația pentru 100 de autobuze electrice.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *