Chiar înainte de dezastru, un celebru bancher găsește colacul de salvare
New York-ul este cuprins de panică. Mulțimile din fața băncilor le cer banii, libretele de cont flutură în aer, iar în câteva ore, încrederea în sistemul financiar s-a evaporat.
Suntem în octombrie 1907. Bursa de Valori din New York se scufundă. Vocile brokerilor se amestecă cu strigătele de panică pe măsură ce toți indicii se prăbușesc.
Amiaza în care Wall Street a înghețat
Președintele Bursei de Valori, Ransom T. Thomas, vede dezastrul apropiindu-se.
În jurul prânzului, traversează Broad Street și ajunge la impunătorul birou al lui John Pierpont Morgan, de pe Wall Street, numărul 23.
„Dacă nu se găsesc 25 de milioane de dolari în următoarele câteva minute, cel puțin cincizeci de firme de brokeraj vor da faliment”, îi spune el, epuizat. Sugestia lui este să închidă Bursa mai devreme pentru a limita dezastrul, scrie Cambridge House
În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Abonează-te la Newsletter
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Morgan nu ezită: „Bursa se va închide la ora trei. Niciun minut mai devreme!” Știe că o închidere anticipată ar fi echivalentă cu recunoașterea înfrângerii – și că însăși Wall Street-ul s-ar fi scufundat în haos, notează și Naftemporiki..
Ordinul lui Morgan
Este ora 14:00. Panica este la apogeu. Morgan îi cheamă în biroul său pe directorii celor mai mari bănci din New York. Bărbații intră în grabă, cu pălăriile încă în mână.
Bancherul își deschide ceasul de buzunar, îl pune pe birou și îi privește unul câte unul: „Dacă nu se strâng 25 de milioane de dolari în următoarele zece minute, zeci de companii vor dispărea. Și odată cu ele, piața.”
Timpul începe să se scurgă. Bancherii sună, semnează, dau ordine în birourile lor. La ora 14:16, banii au fost încasați.
Piața rămâne stabilă
Morgan se ridică. Trimite un mesager la Bursă cu mesajul:
„Banii sunt disponibili. Împrumut cu dobândă de 10%.” Până de curând, brokerii cerșeau împrumuturi chiar și cu dobândă de 100%. Nimeni nu dădea împrumuturi.
Vestea se răspândește la New York cu rapiditate. Preț de câteva secunde se lasă tăcerea, urmată apoi de o explozie de bucurie.
Bursa de Valori rămâne deschisă până la ora 3:00 fix, așa cum a ordonat Morgan. Piața a fost salvată încă o dată.
Respirația de după furtună
Când bursa se închide, orașul respiră din nou. Bancherii pleacă, dar Morgan rămâne singur, aplecat peste birou.
Criza nu s-a terminat. Dar catastrofa a fost evitată. Seara, ziarele vor scrie despre omul care a oprit panica.
Unii îl vor numi „dictatorul banilor”, alții „salvatorul capitalismului”.
El însuși nu răspunde. Știe doar că New York-ul se va trezi a doua zi, iar Bursa se va deschide normal.
Moștenirea panicii
„Panica din 1907” va rămâne în istorie ca fiind criza care a dezvăluit cât de fragilă era economia americană.
Câțiva ani mai târziu, pentru a preveni prăbușiri similare, avea să fie înființată Rezerva Federală, sistemul bancar central al SUA.
Dar în ziua aceea totul s-a rezolvat în șaisprezece minute.
Șaisprezece minute care au decis nu doar soarta Wall Street-ului, ci și a capitalismului american însuși.
