Cele mai sărace localități din România: venituri cât ale unei familii de pensionari speciali, dar cheltuieli de milioane / 96% din primării cheltuiesc mai mult decât încasează

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Zilele trecute o informație făcea turul țării: o comună din Iași intră în faliment, primarul declarând că vor fi scoase la licitație toate bunurile primăriei. HotNews a consultat starea financiară a localităților din România, iar situația celor mai multe este dezastruoasă.

Cele mai sarace localitatiFoto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Godeanu, Mehedinți: Venituri lunare de nici 10.000 de euro. Cheltuieli de peste 6 ori mai mari

Cea mai săracă localitate din țară este în Mehedinți, fiind vorba de o așezare de circa 500 de locuitori: Godeanu. Veniturile lunare proprii ale celor 4 sate care o formează nu le depășesc pe cele ale unei familii de pensionari speciali :puțin sub 10.000 de euro lunar. În schimb, cheltuielile sunt de aproape peste 6 ori mai mari: circa 65.000 de euro lunar (sau 775.000 de euro annual). Din acesti bani, peste 80.000 de euro sunt plăți privind asistența social acordată de primărie. Aparatul Primăriei Godeanu e format din primar și 9 consilieri locali.

Potrivit site-ului Primăriei Godeanu, numele satului de reședința Godeanu ar veni după spusele localnicilor de la Godin, un strămoș care s-ar fi ocupat cu creșterea vitelor, cu apicultura, pomicultura. Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin, Dragomir, Mladin, Nicolae și Gheorghe. Astfel numele acestora sunt cele mai frecvente nume de familii care se găsesc in Godeanu : Godin, Dragomirescu, Mladin, Nicolaescu și Gherghinescu. Din spusele bătrânilor reiese ca Tudor Vladimirescu ar fi avut o cârciumă la capătul satului Siroca. Localitatea are în componența 4 sate: Godeanu, Marga, Șiroca și Păunești.

Bătrâna, Hunedoara. Primar: chiar şi prin politică se duce o campanie împotriva culturii noastre, împotriva credinţei noastre, împotriva la tot ceea ce înseamnă tradiţie

A doua cea mai săracă localitate este deja cunoscuta Bătrâna (Hunedoara). Are doar 88 de locuitori, potrivit Recensămîntului din 2022. Venituri proprii aflate la același nivel cu cei din Godeanu (puțin sub 10.000 de euro lunar), doar că cheltuielile sunt la jumătate din cele ale comunei mehedințene (300.000 de euro anual), iar asistența social e de circa 20.000 de euro anual).

Din Raportul Primarului din Bătrâna:„ Numărul populaţiei a fost în continuă scădere la fel ca şi anii trecuţi. Din păcate tendinţa este de scădere şi în perioada imediat următoare. Depopularea este un fenomen care va avea urmări grave asupra dezvoltării în localitatea noastră. Cauze ale depopulării : îmbătrânirea populaţiei,lLipsa locurilor de muncă în localitate sau în apropiere, lipsa infrastructurii în localitate (lipsă drum de acces spre centrul de comună; lipsa energiei electrice spre satele aparţinătoare: Piatra,Răchiţaua şi Faţa Roşie;lipsa apei potabile în perioadele de secetă ale anilor.)

Pe raza comunei Bătrana nu este asigurată asistenţa medicală a locuitorilor, aceştia fiind nevoiţi să se deplaseze în comuna Dobra la o distanţă de 30 km unde funcţionează Cabinetele Medicale.

La nivelul comunei Bătrana ,începând cu anul 2002 s-au desfinţat şcolile din lipsa elevilor. În anul 2021, biblioteca comunală a funcţionat fără bibliotecar angajat, activitatea rezumându-se doar la strictul necesar pentru activitatea acesteia. Activitatea se desfasoara in condiţii bune,în spaţii corespuntătoare.În prezent există un număr de 2.490 volume cu o valoare de inventar de 253,8 lei.

Căminul Cultural: La sfârşitul anului 2021 Căminul Cultural arată bine, din punct de vedere fizic. Activitatea culturala nu a putut ţine pasul cu înnoirile ce au avut loc. Cauzele le ştim cu toţii. Există alte tentaţii pentru tineri şi pentru celelate categorii de cetăţeni din localitate. Trăim epoca manelelor, epoca kitch-ului, bine promovate prin presa scrisa, prin televiziunile private, prin comereţ, chiar şi prin politică se duce o campanie împotriva culturii noastre, împotriva credinţei noastre, împotriva la tot ceea ce înseamnă tradiţie şi mai ales „român”.”

Bogdana și Arsura (Vaslui): Venituri după posibilități, cheltuieli după necesități

Pe lista localităților cu venituri mici urmează două așezări din Vaslui: Bogdana și Arsura. În cazul primeia, veniturile proprii sunt de circa 9800 de euro lunar, iar cheltuielile totale sunt de circa 60.000 de euro lunar (sau puțin peste 700.000 de euro anual, dacă rotunjim cifrele). Pe asistența social în Bogdana se duc anual 150.000 de euro. Localitatea are 1313 suflete, conform Recensământului de anul trecut.

În Arsura (tot Vaslui), veniturile propria lunare sunt de 10.500 de euro, iar cheltuielile totale sunt de aproape un million de euro anual. Recensamântul de anul trecut ne spune că acolo locuiesc 1416 oameni, asistații social primind de la Primărie peste 800.000 de lei anual.

96% din primăriile din România au cheltuielile totale mai mari decât veniturile. Sau mai exact, 3059 din cele 3185 de localități sunt pe minus cu banii, depinzând de ceea ce primesc de la Buget.

Veniturile totale sunt formate din veniturile propria la care se adaugă: Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate , Sume defalcate din TVA pentru drumuri, Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, Sume defalcate din TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din spaţiul rural, Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat, Subvenţii, Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari, Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţării aferente cadrului financiar 2014-2020, Alte venituri.

Cele mai mari excedente le au:Municipiul Târgoviște, Sectorul 1 al Capitalei, Ghiroda, Dumbrăvița și Giroc (ultimele 3 din Timiș), Găești și Titu (ambele din Dâmbovița) și Giarmata (Timiș)

În aceste condiții, reluarea unei dezbateri serioase cu privire la comasarea localităților mici devine esențială

O discuție privinr o reorganizare administrativă ar trebui pusă cu toată seriozitatea pe tapet, mai ales că aproape 40 de orașe și tot atâtea municipii nu mai îndeplinesc din punct de vedere formal condițiile pentru a mai fi astfel denumite.

Intenții anterioare au existat. Băsescu a vorbit despre ea din 2011. Victor Ponta a reluat ideea în 2012, dar nu s-a făcut nimic.

Reforma administrației publice locale în special prin comasarea UAT-urilo e esențială, urmărindu-se principiul viabilității economice și fiscale a acestora astfel încât să fie redus recursul acestora la resursele bugetului de stat.

Citește și: Reorganizările teritoriale ale României de la 1918 încoace

spot_imgspot_img