Consiliul General a aprobat creșterea prețului la gigacalorie de la 143 lei la 330 pentru populație, de la 1 aprilie

Consiliul General a aprobat, miercuri, cu 33 de voturi pentru, creșterea prețului la gigacalorie de la 143 lei la 330 pentru populație, începând cu data de 1 aprilie 2022. Prețul de producere a gigacaloriei a fost majorat de ANRE la finalul lunii octombrie, iar cel de transport și distribuție pe 18 ianuarie, majorarea fiind de 86% față de sezonul trecut de încălzire. Astfel, prețul gigacaloriei a ajuns la 860 lei, dar bucureștenii au plătit 143 lei. Cetățenii nu pot plăti retroactiv, diferența urmând să fie plătită de Primărie, prin subvenție.

Nicusor DanFoto: Facebook/ Nicusor Dan

”Majorarea tarifului suportat de bucreșteni pentru gigacalorie este necesară pentru a echilibra întreg sistemul centralizat de încălzire. Mă bucur că avem acordul majorității din CGMB pentru această majorare absolut necesară. Tariful nu a mai fost modificat din 2011. Prin această majorare ajungem la un tarif apropiat de celelalte orașe din Români”, a declarat primarul general, Nicușor Dan, la începutul ședinței de Consiliu General.

Consilierii PNL și USR au declarat că susțin majorarea de preț.

”Grupul USR va vota acest proiect. Această decizie a fost luată după multiple discuții politice și administrative. Populația nu trebuie să plătească în intregime această creștere, este normal ca și primăria să contribuie și să mărească subvenția alocată”, a declarat Cosmin Smighelchi, consilier general USR.

Acesta a spus că USR Bucuresti a condiționat creșterea prețului de un pachet de măsuri care includ:

– modificarea strategiei de termie în sensul diversificării surselor de producție – pompe de căldură, cogenerare, investiții private;

– simplificarea procedurilor de debranșare pentru consumatorii captivi, care sunt la capetele rețelelor și primesc în mod deficitar agentul termic și nu se pot găsi soluții pe termen scurt.

Cătălin Deaconescu, consilier general PNL, a declarat că va vota majorarea prețului la gigacalorie, dar că nu au fost negocieri politice sau administrative, majorarea fiind o consecință firească a faptului că prețul de producere și transport a gogacaloriei a fost majorat de ANRE ca urmare a creșterii prețulului la gaze.

Aurelian Bădulescu, consilier general PSD, a cerut retragerea proiectului care viza majorarea gigacaloriei de pe ordinea de zi, argumentând că bucureștenii nu sunt pregătiți să facă față acestui tarif, pierderile tehnologice nu au fost evidențiate și nu au fost luate în calcul categoriile vulnerabile.

Bădulescu a declarat că va veni cu un proiect de hotărâre prin care să fie protejate categoriile vulnerabile.

În prezent, prețul pentru populație este de 143 lei (după scăderea TVA la 5% de la începutul anului- înainte era 164 lei), iar prețul aprobat al gigacaloriei este de 860 lei / gigacalorie, diferența fiind plătită din bugetul municipalității.

Consiliul General nu a aprobat până acum majorarea prețului la gigacalorie deși mai sunt câteva zile și se încheie sezonul de încălzire. Prețul de producere a gigacaloriei a fost majorat la finalul lunii octombrie, iar cel de transport și distribuție pe 18 ianuarie, majorarea fiind de 86% față de sezonul trecut de încălzire. Astfel, prețul gigacaloriei a ajuns la 860 lei, dar bucureștenii au plătit 143 lei. Cetățenii nu pot plăti retroactiv, diferența urmând să fie plătită de Primărie, prin subvenție.

În aceste condiții, necesarul de subvenție pentru a acoperi diferența dintre prețul real și cel plătit de populație ar fi undeva la peste 2,1 miliarde de lei. Subvenția aprobată prin bugetul pe 2022 este însă de circa 1 miliard, iar primarul Nicușor încă speră să primească de la Guvern un ajutor de aproape 1 miliard pentru a acoperi diferența.

Primarul Nicușor Dan a propus în urmă cu două luni ca populația să plătească 280 de lei, dar propunerea nu a fost agreată la nivelul Consiliului General.

Doar puțin peste 10% din rețeaua de termoficare din București este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale – undeva la 2.200.000 l/h în 2020.

Primarul Nicușor Dan spunea că iarna care tocmai a trecut va fi “un pic mai bine” ca iarna trecută, însă mii de blocuri au rămas frecvent fără apă caldă și căldură.

Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei FNirea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie2021, Nicușor Dan declara că în 2021 au fost modernizați 15 km de rețea primară.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene – 1,6 miliarde lei – și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei – 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.

Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

  • 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
  • rețelele termice primare – 987,34 km;
  • puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
  • rețele termice secundare – 2.964,64 km.

Peste 500.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

– din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;

– din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

  • 2016: 800.000 l/h
  • 2019: 1.200.000 l/h
  • 2020: 2.200.000 l/h

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *