Primarul Ciprian Ciucu a anunțat, într-o conferință de presă, cum vrea să schimbe cel mai mare parc din București, Parcului Regele Mihai I, mai bine cunoscut sub nunele Herăstrău. În planul privind reamenajarea parcului, a fost realizat și un sondaj printre bucureșteni. Majoritatea și-au dorit lucruri simple: mai multe toalete publice, mai mulți copaci și reabilitarea aleilor.
- Ce prevede, printre altele, planul Primăriei Capitalei: consolidarea malurilor lacului, împrospătarea vegetației, reamenajarea locurilor de joacă și a terenurilor de sport
- În plan este și reîntregirea parcului cu cele 4 hectare care se află acum la Ministerul de Externe, în zona Clubului Diplomaților.
- Primarul Capitalei a fost întrebat, la conferința organizată în parc, și dacă vor fi demolate cele 50 de baruri și restaurante din Herăstrpu
Ce lucrări vrea Primăria Capitalei să facă în Parcul Herăstrău
Lucrările de reamenajare a parcului Herăstrău au pornit în luna iunie și vizează consolidarea malurilor lacului, care sunt în stare avansată de degradare. Valoarea investiției este de 57 milioane lei, iar termenul de finalizare a lucrărilor este 1 an.
„Am golit lacul și am început lucrările la malul de sprijin. Când am venit, am găsit un proiect care era blocat. Este un proiect mai degrabă industrial de punere în siguranță a malului. Sper că constructorul să fie mobilizat. Au fost niște probleme la început, a plouat foarte mult, după golire cuva lacului s-a umplut iarăși”, a explicat Ciprian Ciucu.
Proiectul prevede deocamdată consolidarea a 8 km de mal de lac, iar zona cu terasele de pe Șoseaua Nordului nu este inclusă.
„Trebuie să sprijinim și malurile insulelor din interiorul lacului. Dar mai sunt niște construcții, niște pontoane care nu au intrat în studiu de fezabilitate și nu au intrat în proiect și trebuie să ne ocupăm și de ele. Inclusiv pe partea aceasta cu restaurantele. Asta este viața, le vom face”, a explicat Ciucu.
Pentru lucrările de consolidare a malului lacului, din cei 1600 de arbori aflați în zonă, 103 vor fi defrișați – cei care sunt aplecați pe marginea malului, crescuți în grinda de protecție a lacului, sunt uscați ori prezintă defecte structurale – și alți 91 vor fi toaletați.
O nouă alee pe malul lacului
Primarul spune că vrea să amenajeze pe malul proaspăt consolidat o nouă alee, deoarece lărgirea aleii care se află acum pe malul lacului ar implica și defrișarea arborilor, ceea ce nu dorește.
„Noi nu vrem ca să lărgim alea din jurul lacului pentru că asta presupune automat mai multe defrișări. Dacă mergem pe partea, de exemplu, pe partea sudică, o să vedeți că este o alee destul de îngustă, cred că are 2 metri. Și atunci, prin faptul că acest proiect intră parțial în apă, va mai permite să apară acolo aproximativ 2 metri. Deci o să avem 2 alei practic paralele, una cea existentă și cea nou creată ca urmare a lucrărilor”, explicat Ciucu.
Pentru integrarea peisagistică a aleii, este necesar însă un proiect de amenajare și crearea unei balustrade de protecție.
Pe lângă aceste lucrări de punere în siguranță a malurilor și amenajarea unei alei pe dig, practic se vor desfășura lucrări de reamenjare în tot parcul.
Planuri și pentru terenurile de sport și grădina japoneză
Planul de management va fi realizat de Asociația Peisagiștilor, care se va ocupa de partea de vegetație, va inventaria toți arborii și va face un cadastru verde, cu starea arborilor și recomandări de întreținere, iar Institutul Național al Patrimoniului de alei și construcții, Parcul Herăstrău fiind monument istoric, iar lucrările trebuie să conserve zona.
Planul de management va aduce armonie în parc, mai spune Ciucu, care a exemplificat că acum sunt 18 modele de bănci și mai multe modele de coșuri de gunoi, în loc să fie unul singur.
„Pe zona de monument istoric de patrimoniu tot ce înseamnă alei, nu vor fi configurate semnificativ, dacă este nevoie, unele vor fi demineralizate și vor exista niște funcțiuni mult mai clare. Teatrul de vară este nefolosit și aici va trebui să facem câteva investiții pentru a-l putea folosi vara. Terenurile de sport nu sunt în cea mai bună situație, de asemenea locurile de joacă vor fi refăcute cât mai natural, să se plieze pe acest parc și este posibil ca și grădina japoneză să fie extinsă”, a explicat Ciucu.
Cât vor dura lucrările
Primarul spune că toate aceste lucrări vor fi terminat în 4-5 ani.
Întrebat de ce nu a făcut concurs de soluții pentru amenajarea parcului, Ciucu spune că nu face intervenții majore.
„Concurs de soluții faci pentru intervenții majore, care să schimbe funcțiuni. Cum avem de a face cu un parc care trebuie restaurat, regenerat, reprospătat și fiind o chestiune de patrimoniu în care nu schimbăm alei, nu turnăm chestii noi, nu facem construcții noi și așa mai departe, am ajuns la concluzia că pentru o asemenea intervenție un concurs de soluții nu ar aduce o suficient de multă valoare adăugată și poate chiar te-ar încurca”, a explicat Ciucu.
Parcul poate fi mărit cu 4 hectare
Este vorba despre zona de la Clubul Diplomaților, care se află în administrarea Ministerului de Externe, și pe care Primăria Capitalei vrea să o ia în administrare.
„Am descoperit o hotărâre de Consiliul General de prin 2017, în care se cerea Ministerului de Externe cele 4 hectare, pentru că, dacă oricum nu îl întrețin, n-au voie să construiască, e păcat de Dumnezeu să rămână acolo. Și i-am retrimis Secretariatul General al Guvernului și Ministerului de Externe o solicitare de a demara procedurile pentru a reîntregi parcul. Parcul, din punctul meu de vedere, trebuie să fie reîntregit inclusiv cu Clubul Diplomaților, într-o formă sau alta. Doamna Ministru mi-a spus că este deschisă”, a explicat Ciucu.
Ce se întâmplă cu terasele construite ilegal în parc?
Ciprian Ciucu a evitat să dea un răspuns clar.
„Vom face maxim din ceea ce se poate face. Vă dați seama că nu știu. Va trebui să facem o analiză juridică foarte, foarte clară și să intervenim”, a declarat Ciucu.
Întrebat dacă a făcut controale la terasele din parc, primarul crede că da.
„Acele controale cred că s-au și făcut deja, dar n-am mai apucat ceva, la câte probleme am avut cu STB-ul,cu Termoenergetica și cu altele și n-am ajuns încă să mă uit pe această situație, dar în perioada următoare mă voi uita și vom lua niște decizii, pentru că trebuie să gândim foarte bine aceste intervenții”, a explicat Ciucu.
Primarul a spus că va analiza ce se poate face.
„Ni s-a spus că este o practică din trecut, imediat când are o dispoziție de primar, de demolare, ea este atacată imediat la o anumită judecătorie, a doua zi ți-au blocat-o, ura și la gara. Deci trebuie să gândim foarte bine aceste proces”, a spus Ciucu.
Întrebat dacă este nevoie de peste 50 de cârciumi în Herăstrău, primarul spune că planul de management va stabili de câte astfel de restaurante este nevoie.
Cum văd bucureștenii Parcul Herăstrău
O consultare online făcută de Fundația Comunitară București, în colaborare cu Primăria Capitalei, timp de 30 de zile, unde au participat 10.000 de persoane, arată percepția oamenilor despre cel mai important parc al orașului.
„Dacă am fi pe Booking, Herăstrău ar avea puțin peste 2,5 puncte din 5, în momentul ăsta. Însă, ce aș vrea să menționez, dincolo de cifre, există multe răspunsuri deschise. Foarte multă lume a menționat cuvântul potențial în cazul Herăstrăului”, a declarat Alina Kasprovschi, președinta Fundației Comunitare București.
Întrebați ce le place cel mai mult la acest parc, respondenții au menționat lacul, dimensiunea parcului, vegetația. Ce nu le place? Starea în care se află toaletele, aleile degradate, vegetația neîngrijită, malurile neîngrijite și terasele din parc.
„Oamenii pleacă de la lucruri foarte simple, de infrastructură de bază, nu au așteptări ca acest parc să se transforme în ceva science fiction, ci în lucruri de bun simț, pentru că deja, din nou, infrastructura mare există. 63% din oameni care au completat acest chestionar spun că își doresc să fie ținuti la curent cu ce se întâmplă cu parcul, dar mai mult decât atât. 38% spun că ar face voluntariat în parc. Pe noi ne-a surprins foarte tare acest lucru. Și 28% spun că și-ar dori să doneze pentru acest parc”, a explicat Alina Kasprovschi.
Principalele prioritati indicate de comunitate:
- 85,5% – mai multe toalete publice permanente
- 78,6% – mai mulți copaci și vegetație densă
- 77,9% – reabilitarea aleilor și a pavajelor
- 71,2% – îmbunătățirea calității apei lacului
- 68,9% – cișmele funcționale
- 61,6% – bănci și mobilier urban mai bune
- 58,5% – pista dedicată pentru alergare
- 56,9% – modernizarea și accesul mai bun la malul lacului
- 56,2% – facilități mai bune pentru activități nautice
- 53,8% – infrastructură pentru biciclete și trotinete
- 52,4% – materiale mai naturale, cu mai putin beton și metal
Banii necesari pentru modificări
Planul Fundației Comunitare București este să strângă din donații 10 milioane de euro pentru Parcul Herăstrău. Fundația a strâns deja 900.000 de euro.
„Ne dorim foarte mult să atragem finanțare privată, avem deja o finanțare privată de 900.000 de euro însă planul nostru pe 2-3 ani este de 10 milioane de euro,pentru că e cel mai mare parc al orașului și cred că avem nevoie să fim mândri de ceva în orașul ăsta și să simțim că e ceva ce-am făcut împreună”, a mai spus Alina Kasprovschi.
Studiul de management al parcului, practic documentul tehnic care va stabili ce se va face în Herăstrău, va fi făcut de Institutul Național al Patrimoniului și Asociația Peisagiștilor.
Asocierea dintre Primăria Capitalei, Fundația Comunitară București, Asociația Peisagiștilor și Institutul Național al Patrimoniului a fost aprobată de Consiliul General, săptămâna aceasta.
Primarul Ciprian Ciucu spune că acest parteneriat îi permite să „crească viteza” deoarece nu mai face licitațiile pentru proiectare, proiectarea fiind făcută de cei doi parteneri, iar o parte din bani vor veni de la Fundația Comunitară.
„Dacă am stat după procedurile administrative care sunt conform legii și cu tema de proiectare pentru partea peisagistică a lucrărilor de punere în siguranță a malului lacului, ar trece baba cu colaci, deci nu am avea suficientă viteză. (…) După care să stăm iarăși să facem fel și fel de proceduri de achiziții și la nivel de ADP și la nivel de Primărie, la cum se mișcă lucrurile în administrație, ar mai trece poate o jumătate de an sau un an . De aceea nu pot să subliniez suficient cât de important este rolul Fundației Comunitare”, a susținut Ciprian Ciucu.
