Cum vrea Croația să atragă nomazi digitali din toate țările / Soluția pentru a îmbina telemunca și salvarea industriei turistice – Coronavirus

Odată cu pandemia, muncă la distanță a luat amploare în întreaga lume, la fel ca și dorința unora de a lucra de la distanță mai departe decât casa lor, relatează AFP. Croația a venit cu o soluție care împace această dorința cu salvarea industriei turistice.

Astfel, Melissa Paul a devenit anul acesta primul „nomad digital” al Croației datorită permiselor de ședere create de țară în speranța de a promova o industrie a călătoriilor puternic afectată de coronavirus.

„Croația este frumoasă, viața este frumoasă, accesibilă în comparație cu alte locuri, clima este excelentă, accesul la internet este bun”, spune Melissa Paul, consultant de marketing în vârstă de 53 de ani, care locuiește în Labin, un oraș pitoresc de unde poate contempla Marea Adriatică.

În ianuarie, a obținut prima viză special creată de guvern pentru a atrage lucrători la distanță din afara Uniunii Europene.

Deocamdată, fenomenul este marginal, dar autoritățile speră să îl amplifice.

Croația a modificat Legea privind străinii pentru a permite nomazilor din afara UE să obțină vize de ședere pe un an și să fie scutiți de impozitele pe venit.

Solicitanții trebuie să demonstreze că lucrează la distanță, că au locuințe, asigurări de sănătate și venituri peste 2.200 de euro pe lună.

Melissa Paul, care proiectează bloguri și administrează conturi de artiști și designeri pe rețelele de socializare, se numără printre sutele de solicitanți, dintre care jumătate sunt britanici sau americani.

”Experienta unică”

Deocamdată, aproximativ treizeci de persoane au obținut permisul și guvernul speră că numărul vizelor va crește odată cu eliminarea restricțiilor de călătorie legate de coronavirus.

Țara de 4,2 milioane de persoane își datorează o cincime din veniturile sale turismului și a fost puternic lovită de prăbușirea industriei de călătorii internaționale.

În 2020, veniturile din acest sector au scăzut cu 50%, până la 4,8 miliarde de euro.

Dubrovnik, bijuteria Mării Adriatice, a cărei preocupare înainte de pandemie era gestionarea unor neplăceri legate de turismul de masă, a fost deosebit de afectat.

Majoritatea turiștilor călătoresc în acest oraș sudic cu avionul. Regiunile nordice și centrale, accesibile cu mașina de către austrieci, germani și sloveni, au avut un rezultat mai bun.

În spatele programului special de vize se află Jan de Jong, un om de afaceri olandez care l-a contactat anul trecut pe premierul Andrej Plenkovic prin intermediul rețelelor sociale. Șase luni mai târziu, sistemul era funcțional.

“În general, Croația oferă o experiență unică”, a declarat el pentru AFP, citând frumusețea peisajelor, legăturile cu restul Europei.

În Europa, Estonia și-a lansat anul trecut propriul sistem de vize, în timp ce țări precum Republica Cehă și Islanda oferă permise de ședere similare.

Și Antigua încearcă, de asemenea, să atragă nomazi digitali, în timp ce Bali, în Indonezia, există deja un hub.

Operatorii de turism cred că fenomenul se va răspândi în multe alte țări.

Ministerul Turismului consideră că acest program este mai degrabă o modalitate pe termen lung de diversificare a industriei decât o modalitate de a remedia daunele provocate de Covid.

“Cei care doresc să facă din Croația biroul lor temporar și care se îndrăgostesc de natura și cultura noastră (..) pot deveni cei mai buni agenți de publicitate”, a spus el într-o declarație pentru AFP.

Pentru Steve Tsentserensky, creator american de conținut în vârstă de 35 de ani, viza reprezintă o pauză în cariera sa de globetrotter. Originar din Cleveland, a trăit în Noua Zeelandă, Ucraina, Franța, Italia și a lucrat pe nave de croazieră.

S-a îndrăgostit de „ritmul vieții” croat. „Nu este ca și cum oamenii aleargă în jur”, a spus el. „Muncim, dar ne și putem bucura de viață”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *