România încearcă, prin ministerul Energiei, să convingă Bruxelles-ul să amâne închiderea centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, susținând că acest pas va crește riscul de blackout și va duce la o scumpire cu 30% a energiei. HotNews a vrut să afle de la ministerul condus de Bogdan Ivan de ce menținerea acestor centrale va menține prețurile, în contextul în care acestea produc energie foarte scumpă.
- România s-a angajat prin PNRR să închidă mai multe unități pe cărbune până la 1 ianuarie 2026, în contextul în care energia pe cărbune este cea mai scumpă și poluantă.
- Complexul Energetic Oltenia este obligat să pună în aplicare un plan de restructurare, conceput în 2020, care presupune înlocuirea centralelor pe cărbune cu 8 parcuri fotovoltaice, de circa 700 MW, la Turceni, Rovinari și Ișalnița, și dezvoltarea unor capacități pe gaze, cu putere de circa 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița.
- Comisia Europeană a aprobat, în 2022, un ajutor de stat de 2,6 miliarde euro pentru restructurare. Cea mai mare parte din acest ajutor a fost primit de Complexul Energetic Oltenia, care însă nu a înregistrat niciun progres.
Complexul Energetic Oltenia a vândut energie cu peste 600 lei / MWh (circa 120 euro / MWh), cu livrare în bandă, fiind mai scumpă decât cea din import.
Potrivit datelor INS, în primele cinci luni ale anului, România a importat la un preţ mediu de 113 euro/ MWh, adică cu aproximativ 35 de lei mai ieftin.
Cum poate ajuta această energie produsă scump să influenţeze reducerea preţului? La această întrebare, Ministerul Energiei a răspuns că prețurile de import la orele de vârf sunt foarte mari – ajungând să depășească 400 €/MWh.
„Sistemul Electroenergetic Național (SEN) are un deficit major de capacități flexibile, necesare pentru echilibrarea permanentă a rețelei. Capacitățile regenerabile, deși cu cost marginal redus, sunt impredictibile și nu pot asigura securitatea energetică în toate intervalele orare. În lipsa grupurilor pe cărbune, România este obligată să importe masiv (până la 3.000 MW în anumite intervale), la prețuri spot care au depășit frecvent 400 €/MWh – net superioare prețului ofertat de CE Oltenia în contracte bilaterale (circa 600 lei/MWh) până la finele anului 2025″, a transmis Ministerul Energiei.
Importurile din state non-UE „afectează competitivitatea producătorilor interni”
Acesta a precizat că CE Oltenia nu are intenția de a comercializa energie în bandă în anul 2026, care a punctat apoi subiectul importurilor din state non-UE (Serbia, Ucraina), despre care spune că „generează un risc de «carbon leakage»”.
„Centralele lor pe cărbune nu suportă costurile aferente certificatelor de emisii CO₂ și nu respectă limitele de SO₂ și NOₓ din legislația europeană”, a adăugat Ministerul Energiei.
„Aceste importuri distorsionează piața, afectează competitivitatea producătorilor interni și amplifică poluarea transfrontalieră”, a mai transmis instituția.
„Pe lângă aceste aspecte comerciale și de mediu, din perspectiva amplasării geografice, SEN este considerat, în cadrul sistemului energetic european, ca fiind un nod energetic, iar orice congestie în rețelele energetice ale țărilor vecine aduce o alta constrângere ce generează noi probleme la echilibrarea SEN și imposibilitatea de a importa din țări unde prețul este mai mic, rămânând doar posibilitatea importului din țările cu preț mai ridicat”, a precizat Ministerul Energiei.
Ministerul Energiei dă vina pe pandemie, pe război și licitații
Ministerul Energiei invocă pandemia, războiul din Ucraina și proceduri complicate de licitații ca motive pentru nerespectarea de către CE Oltenia a obligațiilor din planul de restructurare şi nerealizării investițiilor în centrale pe gaz și panouri fotovoltaice.
Cum explică Ministerul Energiei situația:
- Pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina au generat perturbări majore și circumstanțe neprevăzute și independente de Complexului Energetic Oltenia, în calitate de beneficiar al ajutorului de stat, care au influențat în mod semnificativ capacitatea de a respecta obligațiile din planul aprobat, afirmă Ministerul Energiei.
- Durata procedurilor de atribuire în contextul unor proiecte de complexitate semnificativă a fost mai lungă decât cea prevăzută a fi desfășurată conform planului de restructurare. În unele cazuri 215 – 755 zile, în funcție de contestații, susține Ministerul Energiei.
- Negocierile pentru atragerea investitorilor s-au realizat în mai multe etape și au implicat negocieri îndelungate cu partenerii desemnați. Termenul prevăzut în Planul de Restructurare de înregistrare la Registrul Comerțului a SPV-urilor (n.red. Special Purpose Vehicle, entitate care să gestioneze proiectele), de 31.12.2022, a fost depășit în cazul partenerilor ALRO și TINMAR. Motivul este nerecepționarea, în prima etapă de atragere a investitorilor, a niciunei oferte, ceea ce a implicat reluarea procesului de selecție și a negocierilor cu privire la acordurile de asociere.
- Au existat contestații formulate de ofertanții necâștigători în procedurile de achiziție publică pentru proiectele pe gaze. În cazul procedurilor de achiziție publică pentru Owner’s Engineer la proiectele care vizează construirea celor 2 blocuri energetice pe gaz natural, respectiv cele 2 CCGT-uri, termenele de realizare asumate inițial în Planul de Restructurare au fost decalate din cauza contestațiilor formulate în cadrul procedurii.
- Au existat investigații ale Comisiei Europene, verificări ale Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, proceduri de consultare de piață, alte aspecte juridice ce țin de legitimitatea partenerilor de SPV, a mai transmis Ministerul Energiei. Contractele de atribuire cu privire la antreprenorul general nu au fost semnate astfel cum au fost programate în Planul de Restructurare.
- Creșterea prețurilor pe piață în ceea ce privește grupurile pe gaze este încă un motiv invocat de Ministerul Energiei. Potrivit acestuia, CE Oltenia, împreună cu partenerii, au organizat proceduri de achiziție publică pentru proiectele pe gaz care au fost anulate deoarece prețul per MW instalat a crescut cu mai mult de 45% față de valoarea prevăzută în studiile de fezabilitate.
Mai sunt trei luni până expiră termenul pentru închiderea centralelor
Ministerul Energiei susține că nu există riscul ca CE Oltenia să returneze ajutorul de stat de 2,6 miliarde de euro din cauza nerespectării obligaţiilor din planul de restructurare.
„Planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană este în curs de modificare, iar societatea a pre-notificat Comisia pentru prelungirea termenelor. Procesul de analiză este în desfășurare”, a transmis Ministerul Energiei.
Potrivit acestuia, din suma totală, doar o parte a fost utilizată pentru achiziția certificatelor de emisii CO₂. Restul fondurilor provin, în principal, din Fondul pentru Modernizare și sunt alocate proiectelor derulate prin societăți mixte (SPV-uri), nu direct CE Oltenia.
Grupurile energetice care ar urma să fie retrase definitiv din exploatare sunt: Rovinari 6, Turceni 4, Turceni 7, de 330 MW fiecare, și Ișalnița 7, de 315 MW. România s-a angajat, prin PNRR, să le închidă până la 1 ianuarie 2026. Mai sunt trei luni.
Ministrul Energiei a afirmat, recent, într-o conferință de presă, că a purtat mai multe negocieri la nivelul Comisiei Europene „pe acest subiect extrem de important”.
„Este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat – oameni buni, v-am dat banii; sau ne dați banii înapoi, dacă vreți să țineți în continuare centralele pe cărbune, sau le închideți”, a spus ministrul, potrivit Agerpres, pe 19 septembrie.
Acesta a precizat că speră să nu fie penalizări.
„Sper că argumentele aduse vor crea cadrul în care România să nu mai aibă penalități pentru neînchiderea la timp și nerespectarea angajamentelor luate și să putem păstra în continuare cel puțin trei grupuri în funcțiune și alte două grupuri de rezervă din cele cinci care astăzi se află parte din acel jalon”, a mai afirmat Bogdan Ivan.
