De la Alfa la Delta: De ce provoacă alarmare noile tulpini ale coronavirusului și tot ce știm despre ele – Coronavirus

Virusurile suferă mutații tot timpul, lucru valabil și pentru coronavirusul SARS-CoV-2 care a declanșat actuala pandemie globală. Deși majoritatea modificărilor genetice sunt inofensive, unele pot face virusul mutant mai abil în infectarea celulelor sau eludarea anticorpilor.

Aceste variante „mai în formă” pot înlocui alte tulpini, devenind sursele predominante de infectare cu un anumit virus. O serie de variante mai transmisibile ale SARS-CoV-2 au apărut în ultimul an, fiecare cu o constelație de mutații.

Cea mai îngrijorătoare de până acum este așa numita variantă Delta. Aceasta s-a răspândit în aproape 100 de țări după ce a fost identificată inițial în India în luna octombrie a anului trecut, ducând la o creștere vertiginoasă a numărului de noi infecții și spitalizări, în special în locurile în care mai puțin de jumătate din populația adultă a fost imunizată în regim complet.

Varianta Delta este deja tulpina dominantă în Marea Britanie, Rusia, India și va deveni principala variantă și în alte țări, potrivit The Economist.

Ce este o variantă?

În timpul replicării unui virus, acesta suferă adesea modificări genetice care pot crea ceea ce numim variante. Unele mutații slăbesc virusul; altele îi conferă un avantaj care îi permite să se răspândească mai repede.

Dacă o modificare produce o versiune cu caracteristici fizice distincte, varianta mai poate fi numită și tulpină. O variantă care deviază semnificativ de la „strămoșii” săi virali ar putea fi identificată drept o linie genetică nouă, o nouă ramură în copacul evoluționist.


Reprezentare a coronavirusului și a proteinei Spike (dreapta). FOTO: Flickr

Care sunt cele mai îngrijorătoare variante?

Organizația Mondială a Sănătății folosește termenul „variantă îngrijorătoare” pentru a cataloga tulpinile care prezintă riscuri suplimentare pentru sănătatea publică în timp ce „variantă de interes” este folosit pentru acele tulpini care merită monitorizate mai îndeaproape din cauza unor potențiale riscuri.

Variantelor li s-au alocat litere din alfabetul grec pentru a putea fi urmărite mai ușor. Până pe 29 iunie OMS a identificat 4 variante îngrijorătoare și 7 variante de interes. Cele îngrijorătoare sunt:

  • Alfa (B.1.1.7), descoperită în Marea Britanie;
  • Beta (B.1.351), descoperită în Africa de Sud;
  • Gamma (P.1), depistată în Brazilia/Japonia;
  • Delta B.1.617.2, descoperită în India;

Alfa

Tulpina britanică a apărut în Anglia în septembrie 2020 și a dus la o creștere vertiginoasă a numărului de cazuri care a provocat impunerea unui nou lockdown în această țară în luna ianuarie. Alte țări, în special din Europa, au urmat exemplul Londrei și au impus din nou restricții.

Varianta Alfa a devenit dominantă în Statele Unite la începutul lunii aprilie și a fost depistată în cel puțin 172 de țări, potrivit datelor OMS.

Beta

Această variantă, apărută în Africa de Sud în august 2020, a dus la o recrudescență a cazurilor de Covid care a copleșit statele din sudul Africii. A fost raportată în cel puțin 120 de țări.

Gamma

Varianta, identificată pentru prima dată în orașul brazilian Manaus în decembrie 2020, a contribuit la explozia numărului de noi infecții din Brazilia care a copleșit sistemul medical și a dus la o criză a oxigenului medical. A fost raportată în cel puțin 72 de țări.

Delta

Această variantă care se răspândește extrem de rapid a alimentat valul care a provocat la situația dramatică din India, țară în care spitalele și crematoriile nu au mai putut face față numărului de noi cazuri și decese. Varianta Delta a fost identificată în cel puțin 96 de țări.

Un studiu realizat de cercetători de la Imperial College din Londra, OMS și Facultatea de Igienă și Medicină Tropicală din capitala britanică estimează că varianta Delta este cu 55% mai infecțioasă decât varianta Alfa.

Medicii din India au asociat această variantă cu o gamă mai largă de simptome și Public Health England a afirmat în luna iunie că datele din Anglia și Scoția sugerează că varianta Delta vine cu un risc mai mare de spitalizare decât Alfa.

Alte dovezi arată că varianta Delta are o abilitate mai bună de a eluda tratamentele pe bază de anticorpi și că are un potențial mai ridicat de reinfectare a persoanelor care s-au vindecat de COVID-19 dacă boala a fost cauzată de o altă tulpină.


FOTO: Serge Haouzi /Xinhua News / Profimedia

Cum afectează variantele vaccinurile?

Oamenii de știință acordă cea mai mare atenție mutațiilor genei care conține informațiile pentru proteina Spike („țepușă”) a coronavirusului, aceasta jucând un rol cheie în infectarea celulelor și fiind vizată de către vaccinuri.

Cele 4 variante îngrijorătoare prezintă toate mutații multiple alei proteinei Spike. Acest lucru ridică întrebări cu privire la abilitatea persoanelor care au dezvoltat anticorpi în urma infectării cu varianta „originală” sau prin vaccinare de a lupta împotriva noilor tulpini.

Cercetătorii de la Universitatea Florida au descoperit că vaccinurile anti-Covid disponibile în prezent au o eficacitate „oarecum redusă” comparativ cu cea împotriva variantei originale după o singură doză.

În cazul variantelor Beta și Gama acestea au o eficacitate considerabil mai redusă după o doză, potrivit unui studiu publicat de cercetorii din Florida care este în curs de evaluare „inter pares” (peer-reviewed).

În ceea ce privește varianta Delta, date de la Public Health England sugerează că vaccinurile sunt mai puțin eficace în prevenirea cazurilor simptomatice comparativ cu varianta Alfa, tot după o singură doză.


Eficacitatea vaccinurilor în prevenirea cazurilor simptomatice. FOTO: Bloomberg

Alte cercetări arată că, și în cazul unei scăderi a numărului de anticorpi, o altă parte a sistemului imunitar ar putea contracara coronavirusul: celulele T pe care le au persoanele care s-au vindecat de Covid sau care au fost imunizate cu vaccinurile ARN mesager dezvoltate de Moderna și Pfizer/BioNTec.

Acestea au abilitatea de a recunoaște mai multe variante, contracarând abilitatea virusului de a cauza simptome severe, potrivit cercetătorilor de la Institutul de Imunologie La Jolla din San Diego, California.

Sunt unele vaccinuri mai bune?

Deocamdată niciun studiu clinic nu a comparat direct abilitatea diferitelor vaccinuri de a proteja împotriva tulpinii originale, cu atât mai puțin împotriva variantelor.

Însă datele emergente sugerează diferențe între eficacitatea acestora.

O cercetare efectuată de Public Health England (publicată înainte de a fi evaluată inter pares) pe baza fișelor medicale ale pacienților imunizați cu ambele doze ale vaccinului AstraZeneca a descoperit că vaccinul dezvoltat de compania anglo-suedeză în parteneriat cu Universitatea Oxford este mai puțin eficace în prevenirea infectării cu varianta Delta decât vaccinarea în regim complet cu vaccinul Pfizer/BioNTech.


Eficacitatea generală a vaccinurilor împotriva variantei Delta. FOTO: Bloomberg

Public Health England a descoperit de asemenea că o singură doză a vaccinului Pfizer/BioNTech are o eficacitate mai ridicată de a preveni spitalizarea în urma infectării cu varianta Delta decât vaccinul AstraZeneca. Însă eficacitatea în prevenirea spitalizărilor a fost similară după ambele doze.


Eficacitatea vaccinurilor în prevenirea spitalizării. FOTO: Bloomberg

Cercetările sugerează că imunitatea optimă este atinsă după imunizarea la trei luni distanță între cele două doze ale vaccinului AstraZeneca, un interval mult mai lung decât cele 3 săptămâni în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech.

Aceste cercetări au confirmat date publicate în revista The Lancet de institutul de cercetare biomedicală Francis Crick din Londra care au subliniat importanța celei de-a doua doze în creșterea protecției împotriva variantei Delta.

Iar Johnson & Johnson a anunțat că vaccinul său administrat într-o singură doză neutralizează varianta Delta și oferă protecție durabilă împotriva infecției.


FOTO: Facebook

Ar putea fi diferitele vaccinuri combinate?

Da. Acest lucru se întâmplă deja într-o anumită măsură în unele țări, în mare parte datorită sistării administrării vaccinului AstraZeneca pentru anumite categorii de vârstă sau complet, măsură luată din cauza depistării cazurilor foarte rare de cheaguri de sânge asociate cu acest vaccin.

Autoritatea responsabilă de vaccinare din Germania a recomandat ca persoanele vaccinate cu prima doză a vaccinului AstraZeneca să primească un vaccin ARNm la rapel.

Câteva studii mici efectuate pe scară redusă ale căror rezultate nu au fost încă evaluate inter pares sugerează că administrarea unei doze a unui vaccin anti-Covid urmată de o a doua doză diferită ar putea oferi chiar o protecție mai bună decât imunizarea cu ambele doze ale aceluiași vaccin.

În prezent mai multe studii în acest sens sunt în curs de derulare.

Există și alte variante care provoacă îngrijorări?

Noi variante Delta au fost raportate în câteva țări, inclusiv India, Marea Britanie și Vietnam. O tulpină care include mutația K417 – poreclită „Delta-plus” în India – a provocat ceva îngrijorări întrucât modificarea genetică este regăsită și la varianta Beta care este asociată cu un risc mai ridicat de reinfectare.

Cercetătorii britanici au afirmat la sfârșitul lunii iunie că nu există dovezi care să sugereze deocamdată că această mutație este mai îngrijorătoare.

OMS a subliniat în schimb riscurile crescute pe care le vor prezenta apariția de noi variante pe măsură ce virusul continuă să se răspândească.

Acestea sunt cele 7 variante pe care organizația internațională le-a clasificat până acum ca fiind de interes:

  • Epsilon (Cal.20C), descoperită în California
  • Zeta (B.1.1.28.2), descoperită în Brazilia
  • Eta (B.1.525), depistată în Marea Britanie și Nigeria
  • Theta (B.1.1.28.3), depistată în Filipine și Japonia
  • Iota (B.1.526), descoperită în SUA
  • Kappa (B.1.617.1), descoperită în India
  • Lambda,(C.37), descoperită în Peru

Sursa: Bloomberg

Citește și:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *