Agenţia Fitch a decis, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, țara noastră evitând astfel, la limită, să fie retrogradată la categoria „junk”, rezervată statelor considerate cu risc ridicat.
„Agenția Fitch Ratings a confirmat ratingurile de risc de neplată pe termen lung ale emitenților (IDR) României la nivelul «BBB-», cu perspectivă negativă”, scrie în anunțul Fitch.
Ratingul „BBB-” este acordat de către cele trei mari agenții de agenții de evaluare financiară pentru a arăta cât de sigur este să împrumuți bani unui stat, fiind ultimul calificativ din categoria recomandată investițiilor.
O eventuală retrogradare la categoria „junk” ar fi putut îngreuna accesul statului la finanțare și ar fi crescut costurile de împrumut.
Raportul Fitch evidențiază însă riscurile generate de incertitudinea politică, unul dintre principalele motive de îngrijorare pentru agenția de rating. Totodată , Firch consideră că România își poate respecta ținta de deficit bugetar, de 6% din PIB în acest an, dar subliniază necesitatea continuării consolidării fiscale prin reducerea cheltuielilor publice.
Raportul menționează și vulnerabilitățile legate de deficitul de cont curent. De asemenea, menținerea calificativului „BBB-” a fost susținută de intrările de fonduri europene și de reformele din PNRR adoptate în sesiunea extraordinară a Parlamentului, în ciuda faptului că România nu are în prezent un guvern cu puteri depline.
Raportul Fitch
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței se situează peste nivelul țărilor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent (CAD) mari și persistente, de creșterea raportului datorie publică/PIB și a raportului datorie externă netă/PIB, de inflația ridicată și de o scenă politică internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată, explică agenția Fitch, în raportul său.
„Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor bugetare mari, deși în scădere, și a creșterii raportului datorie publică/PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului de coaliție format din patru partide, în timp ce calea către o soluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerentelor politice în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028”, menționează raportul.
Factorii-cheie ai ratingului
Deficit în îmbunătățire, dar încă ridicat: Experții Fitch anticipează că deficitul public general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție bugetară mai bună de la începutul anului până în prezent și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Acest nivel este cu mult mai mic decât cel de 9,3% înregistrat în 2024, dar deficitul bugetar rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”.
Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul prognozat pentru 2026), de la 70 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA-ului, în timp ce cheltuielile s-au menținut, în linii mari, stabile, reflectând înghețarea nominală a salariilor și a pensiilor. Investițiile au atins 36% din ținta anuală, iar gradul de execuție a proiectelor finanțate de UE s-a situat la 40%, reflectând caracterul sezonier al cheltuielilor și factori politici, precum aprobarea cu întârziere a bugetului pentru 2026.
Creșterea incertitudinii politice: România rămâne fără guvern în urma destrămării coaliției de patru partide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial prelungită de riscuri politice și de politici publice, momentul formării, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale dincolo de 2026 și a întârziat aprobarea reformelor restante din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor.
Ce spunea ministrul de Finanțe înaintea deciziei
Discuțiile cu agențiile de evaluare financiară sunt foarte exigente, pentru că acestea nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică și capacitatea țării de a continua reformele și de a menține direcția fiscal-bugetară asumată, a afirmat ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, după ce s-a întâlnit, vineri, cu reprezentanții Moody’s.
„Rating: discuții la foc continuu cu agențiile internaționale. Am continuat azi dialogul cu reprezentanții Moody’s, iar între timp așteptăm raportul Fitch din această seară. Am avut astăzi o discuție complexă cu reprezentanții agenției Moody’s, în cadrul evaluării în curs asupra României. Am prezentat și în acest context, cu rigoare, execuția bugetară, măsurile deja adoptate pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare pentru perioada următoare. Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică și capacitatea țării de a continua reformele de a menține direcția fiscal-bugetară asumată”, a scris Nazare, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook, cu câteva ore înainte de anunțarea decizie Fitch.
Conform ministrului Finanțelor, din punct de vedere financiar, „România are argumente solide”: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia.
În același timp, el a spus că în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră.
„Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate”, a subliniat ministrul interimar al Finanțelor.
Toate cele trei mari agenții de rating (S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara noastră la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții).
„O decizie pe muchie de cuțit”
Decizia agenției Fitch era anticipată să fie una „pe muchie de cuțit”, potrivit consultantului financiar Adrian Negrescu.
Negrescu avertiza că „vineri va fi o zi decisivă pentru România” – agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk: „E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit”.
„Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o «ploaie de vară», o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”, spunea economistul miercuri, într-o postare pe pagina lui de Facebook.
Consultantul a explicat, astfel, că, pentru experții din agențiile de rating, înseamnă în esență o prelungire a indeciziei politice, a disoluției autorității guvernamentale, cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar.
El a atras atenția, în context, că deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, experții agențiilor de rating se întreabă, în esență, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului.
„Să nu uităm că România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanțate național au fost reduse, ceea ce a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe șapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administrației publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% și 63,4%. Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepția agențiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu”, a menționat Adrian Negrescu.
Următoarea evaluare importantă pentru România este cea a Moody’s, așteptată pe 7 august.
Cui aparțin agențiile de rating?
Moody’s este o societate americană cotată și independentă, deținută în proporție de 13% de miliardarul Warren Buffett. Fitch aparține în majoritate societății franceze Fimalac, fondată de Marc Ladreit de Lacharrière și în proporție de 20% de grupul Hearst. Standard & Poor’s este deținută de editorul american McGraw-Hill Companies.
Când Fitch atribuie un rating unei țări, procesul este riguros, confidențial și implică o combinație de analiză de date și dialog direct cu autoritățile naționale.
Cum procedează Fitch
Pregătirea și colectarea de date. Analiștii Fitch colectează și analizează o gamă largă de date: indicatori macroeconomici (PIB, inflație, șomaj), datoria publică, politicile fiscale, conturile externe, puterea instituțiilor, evoluții politice și reforme recente. Ei monitorizează rapoarte oficiale, tendințe de piață, surse de știri și analize ale terților.
Întâlniri directe și discuții. Cine vine: De obicei, analistul principal responsabil pentru ratingul suveran (uneori alături de unul sau doi colegi) se ocupă de proces. Pentru ratinguri majore sau complexe, poate fi implicată o echipă restrânsă. Numărul exact nu este dezvăluit, dar este, de regulă, limitat la câțiva specialiști.
Cu cine discută: Analiștii stabilesc întâlniri — în general o dată sau de două ori pe an, dar mai des în perioade cu risc crescut — cu principalii factori de decizie naționali: oficialii Ministerului Finanțelor, reprezentanți ai băncii centrale. Ocazional, alte agenții guvernamentale și experți economici, uneori, participanți importanți din piețele financiare sau economiști independenți
Aceste întâlniri sunt ample și acoperă strategia fiscală, perspectiva economiei, sustenabilitatea datoriei, planurile de reformă ale guvernului, riscurile politice și provocările curente. Dialogul este deschis, dar confidențial.
Analiza: După întâlniri, analistul principal elaborează o propunere de rating, bazată atât pe date statistice, cât și pe informații calitative rezultate din discuții.
Ratingul este determinat conform criteriilor publicate de Fitch: performanță macroeconomică, soliditatea fiscală, eficiența instituțională, finanțe externe, risc politic și stabilitatea sectorului financiar.
Decizia comitetului intern: Propunerea de rating este prezentată comitetului de rating suveran Fitch, alcătuit din analiști și factori de decizie cu experiență. Comitetul analizează propunerea, pune întrebări, dezbate și votează. Decizia se ia prin vot egal, reflectând expertiza și judecata colectivă.
Pentru țările cu profil ridicat sau la modificări importante de rating, comitetul poate avea un număr mai mare de membri (uneori până la 20), în rest, este de obicei o echipă restrânsă.
Publicarea ratingului: După o ultimă verificare, Fitch comunică decizia guvernului și publică un raport detaliat, explicând ratingul, perspectiva și raționamentul.
Ce înseamnă fiecare notă a ratingului
Investment Grade (Recomandat pentru investiții) – AAA
Cel mai înalt calificativ.
Indică o capacitate excepțională de a-și achita datoriile. Riscul de default este practic inexistent. Se acordă foarte rar și doar entităților/țarilor cu o economie stabilă, lichiditate excelentă și perspective extrem de solide.
AA+ / AA / AA- -Foarte sigur.
Capacitate foarte puternică de plată, dar puțin mai vulnerabilă decât AAA la schimbări neașteptate ale mediului economic sau politic.
A+ / A / A- -Stabilă, dar moderat vulnerabilă.
Capacitatea de plată este bună. Totuși, fluctuațiile economice sau adverse pot afecta mai rapid această categorie decât AA.
BBB+ / BBB / BBB- -Ultimul nivel investment grade.
Calitate medie, încă recomandat pentru investiții. Suficient de solid, dar este sensibil la evenimente economice negative sau pericole politice. Dacă ratingul scade sub BBB-, categoria devine „speculativă”.
Speculative Grade („Junk” sau nerecomandat investițiilor)
BB+ / BB / BB- – Speculativ, vulnerabil.
O entitate cu acest rating se poate confrunta cu dificultăți semnificative în perioade de stres economic. Riscul de default este considerabil mai mare decât la investment grade.
B+ / B / B- -Risc major de default.
Entitățile se confruntă cu incertitudini financiare serioase. Situația se poate deteriora rapid dacă apar probleme economice interne sau externe.
CCC+ / CCC / CCC- -Risc extrem de default.
Capacitatea de plată depinde de condiții favorabile de piață. Orice șoc economic poate conduce direct la incapacitate de plată. Practic, default-ul e probabil.
CC – Aproape de incapacitate de plată.
Este foarte probabil ca emitentul să nu-și poată achita datoriile. Problemele sunt profunde și iminente.
C -Default iminent sau deja produs.
Practic nu mai există capacitate de plată, sau default-ul deja a început. Toți investitorii consideră datoria nerecuperabilă.
RD (Restricted Default) -Default parțial.
Emitentul nu a achitat una sau mai multe categorii de datorii, dar continuă să-și onoreze alte obligații. E considerat o etapă intermediară către default total.
D -Default total.
Emitentul nu-și mai achită niciuna dintre obligații. Toate datoriile sunt nerecuperabile. Este cel mai grav rating posibil.
Plus (+) și minus (–): Arată gradul de diferențiere între ratingurile din aceeași literă. Exemplu: AA+ va fi mai bun decât AA și mai bun decât AA-.
Român care scoate bani de la bancomat. FOTO: © Vlad Ispas | Dreamstime.com
