Dezbatere la Academie: Carantină, comorbiditate, izoletă, pozitivat – termeni apăruţi în limba română în perioada epidemiei de Covid-19 – Cultura

Academia Română a organizat, luni, o dezbatere dedicată Zilei Limbii Române, unde prof. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent, a evidenţiat utilizarea, din ce în ce mai mult, în limbajul românilor, a unor termeni care au legătură cu epidemia de Covid-19, relatează Agerpres.

„Pentru dinamica limbii actuale este suficient să dăm un exemplu: s-aducem în discuţie recentul şi bogatul vocabular al pandemiei cu termeni nou creaţi, cu sensuri noi, cu extinderi şi cu devieri de sens, unii formând adevărate familii şi probând o dinamică lingvistică impresionantă”, a spus Dindelegan.

Ea a făcut un „prim inventar al acestei bogate terminologii”.

„Asimptomatic versus simptomatic; carantină, carantinare, carantinat, carantinizare; comorbiditate, comorbidităţi; confirmat, confirmaţi; contact, contacţi; contaminat, contaminare; covid, covizi; igienizat; infectat, infectaţi, infectare; izolare, izolat, izolaţi; mască; platou; pozitiv, pozitivi, pozitivat, repozitivat; relaxare cu sensul special de respectare a regulilor; testare, testat şi alţii”, a enumerat lingvistul.

În acest proces, profesorul Dindelegan a remarcat „nu numai termenii simpli, ci şi derivatele propriu-zise”, precum „izoletă, după modelul bicicletă, motocicletă, trotinetă, anticovid, noncovid, derivate cu prefixe negative”.

„De observat compusele prefixele propriu-zise şi cele cu prefixoide sau cu sufixoide, de tipul coronavirus, coronasceptic, pandemie, termometrizare, termoscanare, vaccinosceptic. De observat acronimele aduse în prim-plan: ATI, DSP, cu derivatul DSP-ist, DSU. COVID însuşi a fost preluat la început ca acronim, de unde şi scrierea fiecărui component cu majusculă, dar şi-a pierdut cu timpul semnificaţia acronimică”, a spus Dindelegan.

În opinia prof. Gabriela Pană Dindelegan, acest fenomen pune în evidenţă „vigoarea, bogăţia şi forţa creatoare” a limbii române.

„Poate fi considerată săracă, urâtă o asemenea limbă care dă atâtea semne de vigoare, de bogăţie, de rapiditate de reacţie? Evident că nu. Şi exemplul terminologiei COVID-ului este numai unul printre multe altele”, a mai spus Dindelegan.

  • 31 august – Ziua Limbii Române

Manifestarea a fost organizată în parcul Academiei Române, fiind moderată de acad. Bogdan C. Simionescu şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinţi ai Academiei.

Un accent a fost pus pe evoluţia limbii române şi promovarea ei în comunităţile din afara graniţelor ţării.

„Este un omagiu adus acelor români care, multă vreme, scoşi din hotarele României, au păstrat cu religiozitate ideea de limbă română. Aţi înţeles că mă refer acum la basarabeni şi am mai spus-o, o spun din nou: avem motive foarte importante, pentru că atunci când sărbătorim Ziua limbii române să ne gândim la Basarabia, pentru că acolo, la 31 august 1989, a avut loc acea magnifică proclamare a limbii române şi alfabetului latin drept limbă şi alfabet oficiale ale viitoarei Republici Moldova”, a spus acad. Răzvan Theodorescu.

Au mai susţinut prezentări preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, Mirel Taloş, care a adus un elogiu Şcolii Ardelene şi Bisericii Greco-Catolice, Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, care a transmis un mesaj video.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în fiecare an la data de 31 august, ca urmare a unei iniţiative legislative din anul 2011, votată de Parlament prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele “Limba Noastră”, pentru a transmite mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între graniţele ţării, ci şi dincolo de frontiere, precizează Academia Română.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *