Fostul cancelar german Angela Merkel a subliniat, marți seară, la București, că îi admiră „curajul președintelui Volodimir Zelenski de a se opune rușilor”.
Ea a făcut aceste declarații într-o conferință susținută la Ateneul Român, în contextul în care și-a lansat acolo un volum de amintiri.
Lansarea de la Ateneul Român a avut forma unui dialog public cu Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin între 2015 și 2021, ultimii șase ani în care Merkel a condus Germania.
Pe parcursul acestui dialog, fostul cancelar federal a abordat subiecte precum amânarea luării unei decizii ferme privind invitarea Ucrainei să adere la NATO (la reuniunea Alianței Nord Atlantice de la București), relația Germaniei cu Rusia în privința importului de gaze rusești ori războiul din Ucraina declanșat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Merkel a subliniat că îi admiră „curajul președintelui Volodimir Zelenski de a se opune rușilor”.
„Președintele Joe Biden i-a oferit președintelui Zelenski să părăsească Ucraina și să primească azil în America”, a amintit Merkel.
„Dar președintele Zelenski a rămas acolo și, dacă nu ar fi făcut acest lucru, nu ar mai fi existat Ucraina suverană și independentă cum există astăzi. Și el a decis să lupte”, a punctat fosta șefă a guvernului de la Berlin, potrivit Agerpres.
„Americanii nu mai sunt de partea noastră”
De asemenea, ea și-a exprimat încrederea în faptul că democrația și libertatea pot garanta în continuare un viitor bun și sigur, menționând că Europa va trebui să cheltuiască mai mult pentru apărare.
„L-aș întreba (pe Emil Hurezeanu, n.r.), în primul rând, ce sistem de ordine crede că garantează libertatea, deci ce sistem politic crede el că este mai sigur și aș discuta despre acel sistem politic. Întrebarea pe care o adresează foarte mulți tineri în ziua de astăzi este de înțeles. Dacă privim către trecut, Războiul Rece era rău, dar era ceva sigur, pentru că a existat această descurajare nucleară. Nu s-au implicat însă armele, nu s-au utilizat armele după Hiroshima și Nagasaki. Noi am avut această mișcare extraordinară în Europa, mișcare către libertate, 1990, și că vom primi siguranță și libertate”, a spus Merkel, potrivit traducerii oficiale, răspunzând unei întrebări din public referitoare la faptul că astăzi democrația și libertatea nu ar mai putea garanta un viitor bun și sigur.
„Dintr-o dată, oamenii, tinerii vorbesc acum despre drone, despre pericole. Americanii nu mai sunt de partea noastră, deci sunt o serie de amenințări și este foarte normal să-și pună aceste întrebări: «Mai puteți să ne oferiți această promisiune a siguranței? Mai puteți să ne oferiți aceeași siguranță pe care ați avut-o voi sau părinții voștri?». Și eu cred în continuare că democrația este o formă potrivită pentru aceste valori”, a adăugat ea.
Fostul cancelar a subliniat însă, că „va trebui să cheltuim mai mult pentru apărare decât am cheltuit mulți ani de zile”.
Oamenii „cu care vorbește” Putin
Întrebată de Emil Hurezeanu dacă i s-a propus să fie aleasă drept următorul președinte federal al Germaniei sau dacă „s-a gândit cineva” să o propună ca „principal emisar diplomatic al Europei în relația cu Putin”, Angela Merkel a spus: „Putin (…) oferă respect numai celor care au putere politică. Deci oamenii cu care vorbește trebuie să aibă putere politică. Cei care sunt responsabili astăzi politic, ei trebuie să poarte discuțiile cu Putin”.
„În partea cu președinția federală… Este ceva absurd. Nu vreau să mă preocup cu asta. Am fost 30 de ani în politică, 16 ani cancelar federal. Mi-a plăcut foarte mult, deși a fost o activitate foarte grea, foarte dificilă. Mi-a plăcut, dar acum sunt foarte fericită că pot face altceva în viața mea. Există multe alte lucruri frumoase, cum știți dumneavoastră, cei care nu sunteți politicieni de aici din public. Există multe lucruri frumoase de făcut în viață”, a mai declarat fostul cancelar al Germaniei.
Merkel și-a prezentat volumul „Libertate. Amintiri 1954–2021”, cartea scrisă împreună cu fosta ei consilieră Beate Baumann şi publicată în 2024. Volumul a fost tradus de Cora Radulian la editura Litera.
Înainte de discuția cu fostul cancelar, Emil Hurezeanu a vorbit, într-un interviu pentru publicul HotNews, despre moștenirea Angelei Merkel și despre una dintre marile contradicţii ale politicii fostului cancelar federal german: apropierea față de Rusia care a lăsat Europa vulnerabilă.
Numele lui Merkel, vehiculat pentru funcția de emisar pentru pace al UE
Moștenirea politică a lui Merkel a fost analizată intens în ultimii ani din cauza dependenței tot mai mari a Germaniei de gazele rusești în timpul mandatului ei, criticile amplificându-se după începutul invaziei pe scară largă a Moscovei în Ucraina.
Însă experiența ei anterioară de negociere atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski a făcut ca numele lui Merkel să fie vehiculat printre posibilii candidați pentru postul de emisar al Uniunii Europene pentru pace, menit să ajute la rezolvarea conflictului.
Merkel a spus recent că biroul ei nu a primit nicio solicitare oficială în acest sens. Politiciana de centru-dreapta subliniase, și în luna mai a acestui an, că ea este de părere că doar cei care dețin puterea sunt negociatori credibili, amintind experiențele sale cu Putin după anexarea ilegală a Crimeei în 2014.
„Am putut purta acele negocieri cu președintele Putin doar pentru că aveam putere politică, pentru că eram șefi de guvern”, a declarat Merkel. „Ai nevoie de această putere. Iar eu, personal, nu m-aș fi gândit niciodată să cer unui mediator să meargă la Minsk în locul meu și să vorbească cu Putin… Trebuie să preiei tu însuți controlul”, a mai spus Merkel.
Acordurile de la Minsk – negociate în 2014-2015 de Merkel și fostul președinte francez François Hollande pentru a opri luptele din estul Ucrainei – nu au reușit să asigure o încetare durabilă a focului. Încălcările au continuat ani la rând, înainte ca Rusia să declanșeze războiul total din 2022.
