Jurnalista de investigație Emilia Șercan spune că șeful statului „s-a despărțit definitiv de tot ce înseamnă idee de onestitate în politică”.
Reacția ei a venit după ce președintele Nicușor Dan i-a luat apărarea lui Lucian Pahonțu pe fondul dezvăluirilor Recorder și Soop despre generalul care conduce SPP și implicarea lui în reprimarea evenimentelor de la Revoluție și Mineriadă.
„Cât despre reacția lui Nicușor Dan, este o rușine pentru ideea de democrație. În această seară s-a despărțit definitiv de tot ce înseamnă idee de onestitate în politică”, a scris Emilia Șercan, după conferința de presă susținută de președinte la Chișinău.
Laude pentru presa de peste Prut
Ea a ținut să adreseze cuvinte de laudă colegilor din Republica Moldova pentru întrebările lor „incomode” puse lui Nicușor Dan. De asemenea, Emilia Șercan a indicat și „o rușine” legată de reporterii din țara noastră care au participat la același eveniment.
„Este extraordinară solidaritatea colegilor jurnaliști de la Chișinău care nu l-au slăbit pe președintele României, Nicușor Dan, cu întrebări despre șeful SPP, Lucian Pahonțu, în condițiile în care au fost puțini jurnaliști români pe care i-am auzit punând întrebări pe acest subiect. Ce rușine!”, a notat jurnalista de investigație, într-un mesaj publicat pe pagina ei de Facebook joi seara târziu.
„Jurnaliștii moldoveni sunt cei care i-au pus cele mai incomode întrebări lui Nicușor Dan, în condițiile în care conferința din această seară a fost prima posibilitate de a-i fi fost adresate întrebări după apariția dezvăluirilor despre Pahonțu”, a punctat Emilia Șercan.
Miercuri, Emilia Șercan criticase site-urile principalelor televiziuni de știri din România pentru că au decis să nu acopere subiectul legat de Pahonțu.
Ce a spus Nicușor Dan despre dezvăluirile care îl vizează pe Pahonțu
„Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă este o pată în istoria România. E regretabil că Parchetele nu au elucidat până acum. Orice persoană care a reprimat, participând la una din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție din statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație”, a afirmat președintele Nicușor Dan, la Chișinău, după dezvăluirile Recorder despre generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP.
În privința celorlailte dezvăluiri, făcute de Snoop, președintele a fost întrebat explicit de către Ziarul de Gardă din Chișinău dacă i se pare normal că Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică. Nicușor Dan a spus că CSAT a făcut o verificare în privința generalului cu mulți ani în urmă.
„Repet, SPP nu e un serviciu secret, e un serviciu de pază. Domnul Pahonțu, conform legii, când a fost numit de către CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la faptul dacă el a făcut sau nu poliție politică”, a mai declarat Nicușor Dan, în conferința de presă susținută mai devreme în cursul serii de joi în capitala Republicii Moldova, după trilaterala cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.
„O evaluare a SPP am făcut-o cu propriile simțuri. Pare că funcționează, un serviciu profesionist. Și reacțiile serviciilor externe cu care tangențial m-am intersectat sunt în aceeași direcție. O evaluare managerială nu am făcut special pentru domnul Pahonțu, deoarece sunt multe multe alte restanțe mult mai importante. Eu am văzut un articol de presă cu un titlu care nu e justificat de conținut. Nu știu care e scandalul”, a mai spus șeful statului.
Investigațiile Recorder și Snoop
Potrivit unei investigații publicate miercuri de Recorder, Lucian Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune trimise de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității, conform Recorder.
În Dosarul Revoluției, Pahonțu a susținut că nu a avut niciun contact cu manifestanții care demonstrau împotriva regimului Ceaușescu.
Atât fostul președinte Traian Băsescu, cât și fostul premier Ludovic Orban au declarat în interviuri separate pentru HotNews că, în opinia lor, Lucian Pahonțu trebuie schimbat de la conducerea SPP după materialul Recorder.
De asemenea, site-ul de investigații Snoop a descoperit cum au subminat Lucian Pahonțu și SPP procesul legal, astfel ca timp de 18 de ani generalul să nu primească din partea CNSAS nicio decizie, albă sau neagră, privind calitatea de lucrător al Securității.
Verificarea din oficiu a lui Pahonțu de către CNSAS nu a început „cu prioritate”, în 2008, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a deconspirării.
CNSAS poate demara verificarea din oficiu doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, impusă de lege, a argumentat Consiliul.
Prin aceasta, șeful SPP ar trebui să-și asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității.
Declarațiile șefilor de servicii și ale adjuncților lor trebuie depuse la „șeful instituției din care fac parte”, conform legii. Adică generalul Lucian Pahonțu trebuia să depună declarația la directorul SPP Lucian Pahonțu, în 30 de zile de la numirea în funcție, spune legea.
Deși lipsa declarației a împiedicat verificarea din oficiu, aceasta a început la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează de 18 ani, pentru că presupune verificări în arhivele altor instituții, care nu trimit mereu informațiile, a descoperit site-ul de investigații Snoop.
Iar legea nu spune ce instituție ar trebui să aplice sancțiuni și nici nu le precizează.
Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005.
