Folosirea internetului, asociată cu starea de bine a utilizatorilor. Concluziile surprinzătoare ale unui studiu Oxford

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Internetul are, în general, un efect benefic pentru starea de bine, a constatat un studiu internaţional, relatează luni DPA/PA Media, preluată de Agerpres. Constatările sugerează că, în pofida temerilor bazate pe păreri contrare, utilizarea internetului şi pare să aibă efecte favorabile asupra stării de bine.

Acces internet mobilFoto: Standret / Dreamstime.com

Cercetători de la Oxford Internet Institute, din cadrul Universităţii Oxford din Marea Britanie, au analizat date prelevate de la circa două milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 99 de ani din 168 de ţări, inclusiv din America Latină, Asia şi Africa. Oamenii de ştiinţă au descoperit că nivelul de satisfacţie legat de propria viaţă, în toate ţările, a fost cu 8,5% mai mare în cazul persoanelor care aveau acces la internet, nivelul experienţelor pozitive în cazul acestora fiind cu 8,3% mai mare.

„Sper că mesajul nu va duce la o nouă dezbatere prostească”

În cazul a 33.000 de modele şi sub-seturi de date statistice diferite, cercetătorii au constatat că 84,9% dintre asocierile dintre utilizarea internetului şi starea de bine erau pozitive. Andrew Przybylski, profesor de ştiinţe comportamentale şi tehnologie la Oxford Internet Institute, a declarat: „Este oarecum clişeistic, însă cererile extraordinare necesită dovezi extraordinare. Iar dacă ne dorim să facem lumea online mai sigură pentru tineri, nu putem ataca în forţă cu idei preconcepute şi soluţii universal valabile”.

„Trebuie să ne asigurăm că suntem deschişi să ne schimbăm punctele de vedere în funcţie de date şi sper că mesajul va ajunge acolo unde trebuie şi nu va duce la o nouă dezbatere prostească”, a adăugat el. Profesorul a notat că, în opinia sa, va veni un moment în care oamenii nu vor mai fi îngrijoraţi de utilizarea reţelelor sociale şi de efectul utilizării internetului asupra tinerilor pentru că preocupările lor se vor îndrepta către ceea ce va urma.

Profesor asistent Matti Vuorre de la Universitatea Tilburg, Ţările de Jos, anterior cercetător asociat la Oxford Internet Institute, a spus: „Am fost surprinşi să identificăm o corelaţie pozitivă între starea de bine şi utilizarea internetului în majoritatea miilor de modele pe care le-am folosit la analiza noastră”.

În cadrul studiului, starea de bine a fost măsurată în funcţie de opt indicatori: satisfacţie faţă de propria viaţă, experienţe zilnice negative şi pozitive, două tipuri de evaluări ale stării de bine din punct de vedere social (starea de bine asociată cu zona în care subiecţii locuiau şi sentimentul lor de siguranţă în acel loc), starea de bine fizică, starea de bine a comunităţii şi experienţe legate de scopul personal.

Au fost luaţi în considerare şi factori precum educaţia, venitul şi sănătatea, însă studiul nu a analizat datele referitoare la utilizarea reţelelor sociale. „În general, am identificat asocieri medii consecvente în ceea ce priveşte factorii predictori de utilizare a internetului şi o stare de bine semnificativ îmbunătăţită la cei care aveau acces la internet – sau care foloseau în mod activ internetul -, comparativ cu ceilalţi”, care nu aveau acces la internet sau nu îl foloseau, după cum a declarat Przybylski.

„Îndemnăm furnizorii de platforme să împărtăşească cercetătorii în domeniul ştiinţelor sociale datele detaliate referitoare la comportamentul utilizatorilor pentru o analiză ştiinţifică transparentă şi independentă, pentru a permite o înţelegere exhaustivă a (impactului) tehnologiilor asociate internetului în viaţa noastră de zi cu zi”, a precizat specialistul.

La acest studiu, publicat în jurnalul ştiinţific American Psychological Association’s Technology, Mind and Behaviour, cercetătorii au folosit date din sondajul Gallup World Poll de la 2.414.294 de persoane din 168 de ţări, din perioada 2006-2021.

Experții din Franța au altă opinie

Concluziile studiului vin în contradicție cu cele trase recent de un grup de experți francezi care au fost consultați de către președintele Franței, Emmanuel Macron, privind riscurile legate de utilizarea smartphone-urilor și a rețelelor sociale de către copii.

Copiilor sub 11 ani ar trebui să le fie interzis să aibă un telefon mobil, în timp ce utilizarea smartphone-urilor cu acces la internet ar trebui interzisă celor sub 13 ani, au scris experții francezi în raportul către Macron. Aplicaţiile de social media ar trebui interzise copiilor sub 15 ani, au adăugat ei, iar minorii de peste 15 ani ar trebui să aibă acces doar la platforme considerate „etice”. Legiuitorii ar fi însărcinaţi să decidă ce platforme ar putea fi considerate astfel.

Macron s-a angajat în ianuarie să elaboreze o legislaţie mai strictă pentru a limita timpul petrecut de copii în faţa ecranelor şi utilizarea reţelelor de socializare. Eforturile sale reflectă neliniştea internaţională tot mai mare a părinţilor, psihologilor şi factorilor de decizie politică cu privire la faptul că noile tehnologii ar putea provoca mai mult rău decât bine asupra minţilor tinere, comentează Reuters.

Anul trecut, medicul chirurg general al SUA a declarat că reţelele de socializare ar putea afecta profund sănătatea mintală a tinerilor şi a cerut companiilor de tehnologie să protejeze copiii care se află în stadii critice de dezvoltare a creierului.

spot_imgspot_img