Potrivit unei investigații publicate de Recorder și nenegată de șeful SPP, Lucian Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune contra manifestanților democratici în două momente cruciale din istoria recentă a României.
- Lucian Pahonțu, 61 de ani, conduce SPP de 21 de ani. S-a pensionat în 2024, dar a rămas cu contract la SPP, pe care-l coordonează în continuare.
„Cel mai influent și mai longeviv șef de serviciu secret din România rezistă de peste 20 de ani la vârful statului român, reușind să-și cosmetizeze CV-ul și să ascundă cea mai sensibilă parte a carierei sale militare”, susține jurnalista Alexandra Șerban, în articolul publicat miercuri, 26 august, în Recorder.
„Lucian Pahonțu a activat ca ofițer în Trupele de Securitate din 1987 până în 1990”, scrie Recorder.
„La Revoluție, Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în București, în după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Conform mai multor documente descoperite de Recorder, Lucian Pahonțu a fost prezent în acea noapte în zona baricadei de la Intercontinental, unde trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți”.
Baricana de la Inter a fost locul unde, pe 21 decembrie 1989, s-au coalizat, au rezistat și au fost împușcați primele grupuri de manifestanți din București care s-au adăugat protestelor începute pe 16 decembrie la Timișoara.
Proteste contra comunismului au fost în toate țările de Est. Dar România a fost singura în care forțele de ordine, MAI, Securitate și Armată, au tras în propriul popor.
Conform Recorder, documentele probează că Pahonțu a fost în acea zi acolo, de partea regimului comunist, singurul care a aplicat represiunea armată.
„Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările pe care i le-am transmis cu privire la informațiile care privesc biografia sa și s-a rezumat să spună că «întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale și cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate și devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate»”, susține Recorder.
Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București, potrivit aceleiași surse.
Din ce unitate a făcut parte Pahonțu
„Până în prezent, nu a existat nicio informație în presă sau în comunicări oficiale despre unitatea militară la care Lucian Pahonțu a activat înainte de decembrie 1989”, spune Recorder. Jurnaliștii au descoperit că Lucian Pahonțu a făcut parte din unitatea militară UM 0305 Băneasa.
Pe 21 decembrie, Nicolae Ceaușescu a ținut un miting în Piața CC al PCR, Piața Palatului de astăzi. Adunarea a fost întreruptă și Ceaușescu a fost fluierat. A fost prima sfidare majoră, fățișă, contra lui.
A plecat de la prezidiu și s-a baricadat în Clădirea MAI de astăzi. Bucureștenii au ieșit în stradă ca să protesteze. Datorită postului de radio „Europa liberă”, se știa că s-a tras la Timișoara contra manifestanților, dar și că orașul a fost declarat „liber de comunism”, pentru că timișorenii nu au cedat.
Spre după-amiaza zilei de 21 decembrie, trupe îmbrăcate în uniforme s-au mobilizat contra demonstranților din fața Hotelului Intercontinental. Printre aceste trupe se afla și „plutonul comandat de lt. Pahonțu Lucian”.
Acest lucru, scrie Recorder, este menționat în raportul a doi militari: Ion Alecu și maiorul Gheorghe Rădulescu.
Rădulescu afirmă în raportul său: „Am primit ordin de la colonelul Pavelescu Dumitru, șeful de stat major al trupelor (n.r. – Trupele de Securitate), ca împreună cu un pluton comandat de cpt. Potinteu Emil și lt. Pahonțu Lucian să înlocuiesc o subunitate a UM 0396 comandată de cpt. Ivan Aurel care se afla în cordonul de ordine realizat pe strada 13 Decembrie la intersecția cu Bd. 1848. (…) Militarii erau echipați în ținută gri-bleu, cu căști și scuturi și bineînțeles cu armamentul și muniția de luptă”.
Pahonțu a declarat că „nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții”
Lucian Pahonțu a declarat în Dosarul Revoluției, când a fost întrebat de procurori, că alții au tras în manifestanți. Recunoaște că a ajuns la ora 22 în centru Bucureștiului, zona Intercontinental:
„În jurul orei 22:00 am primit ordin să schimbăm o subunitate aflată în blocare pe Strada „13 Decembrie”. Eu împreună cu comandantul companiei ne-am deplasat cu camionul la locul ordonat și am intrat în dispozitiv. Aici am luat scuturile de la subunitatea pe care am înlocuit-o. În fața dispozitivului se aflau unități și blindate ale MApN care executau foc de avertisment.
Am rămas în dispozitiv pînă în jurul orei 2:00, după care am rămas în repaus la camion. În toată această perioadă nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții”, sună declarația șef al SPP, consemnată de Recorder, din Dosarul Revoluției.
Recorder susține că colegii lui Pahonțu au altă versiune despre acea noapte
Lucian Pahonțu a susținut în dosarul penal că nu a participat la represiune. Nici el și nici cei din unitatea lui.
„O diferență între declarația lui Pahonțu și cele ale colegilor de dispozitiv o reprezintă participarea la acțiunile de arestare a revoluționarilor din noaptea respectivă. După cum se arată și în primul rechizitoriu al Dosarului Revoluției, întocmit în anii ‘90, forțele de represiune au trecut, după spargerea baricadei, la hăituirea manifestanților, care au fost arestați și bătuți cu brutalitate”.
„Locotenentul Pahonțu nu menționează nimic despre o asemenea acțiune. În schimb, ofițerii Alecu și Rădulescu, care au făcut parte din același dispozitiv, vorbesc despre faptul că, după spargerea baricadei, nu au staționat în camioane, așa cum afirmă Pahonțu, ci au primit misiunea de a bloca gurile de metrou din zonă”, scrie jurnalista Alexandra Șerban, pentru Recorder.
„Evacuarea” Pieței Universității în 13-14 iunie 1990
Căderea comunismului a adus în 1990 una dintre cele mai „politice” primăveri din istoria recentă a României. Puterea instalată avea o bună parte dintre cei care conduseseră și înainte. Statul condus de Ion Iliescu a păstrat și unele dintre reflexele de dinainte de 1989. Opoziția la „neocomunism” se făcea în Parlament, de către liberali și țărăniști, dar și în stradă.
Mii și mii de români, în general tineri, studenți, dar nu numai, au demonstrat luni în șir în Piața Universității pentru un regim democratic. Ion Iliescu i-a numit „golani” și a decis evacuarea Pieței.
Evacuarea s-a făcut în forță. Recorder a găsit mărturii potrivit cărora la acțiunile contra manifestanților a participat și Lucian Pahonțu. Fostul coleg al lui Pahonțu, Radu Grigoraș, „a confirmat pentru Recorder mărturia depusă în Dosarul Mineriadei și relația de prietenie pe care o avea cu Lucian Pahonțu: „Eram colegi, 2-3 ani diferență de vârstă poate, eram apropiați. Am fost împreună la evacuarea Pieței Universității. Au fost arestări la corturi acolo… Nu exista o formă de dialog, adică să mergi, să stai… i-am luat la bastoane, îi loveam, îi încătușam, foloseam forța. Eram instituția statului, aveam dreptul să folosim forța”.
