Guvernul a eliminat vineri, prin ordonanță de urgență, plafonul de 1% pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli înregistrate de multinaționale în relația cu entități afiliate înmatriculate în alte țări. Măsura, introdusă de la 1 ianuarie 2026, a fost motivată anul trecut de Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, prin nevoia de a taxa „exact zona prin care multinaționalele își exportă profiturile”.
Guvernul a anunțat vineri că a aprobat o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția cadru OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) privind impozitarea.
„Este vorba de abrogarea unui articol, la solicitarea OCDE, în contextul în care prevederile acestuia erau în contradicție cu angajamentele asumate de Romania, în perspectiva obținerii statutului de membru OCDE”, a comunicat Guvernul, fără să precizeze care este mai exact articolul abrogat.
Potrivit Guvernului, aspectele considerate problematice prin acest articol vizau:
- generarea unor posibile situații de dublă impozitare și accesul la procedurile de soluționare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale
- reflectarea corespunzătoare a dispozițiilor Convenției cadru OCDE în materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce privește deductibilitatea.
„Guvernul va reveni cu o prevedere legislativă în acest sens, agreată prin dialog între instituțiile guvernamentale și OCDE. Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, fiind obținute 19 din cele 25 de avize formale”, se mai arată în comunicatul Executivului.
Ce prevede articolul abrogat
La solicitarea HotNews.ro, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a precizat că articolul abrogat este: „art 25 indice 1 Cod Fiscal”.
Articolul prevede următoarele:
„Contribuabilii plătitori de impozit pe profit ce înregistrează o cifră de afaceri mai mare de 50.000.000 euro, ce înregistrează cheltuieli cu servicii de consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală generate de entități afiliate înmatriculate în state străine au dreptul să deducă aceste cheltuieli la calculul impozitului pe profit doar în procentul de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate în respectivul exercițiu financiar”.
Ioana Dogioiu spune că măsura este temporară: Până când se va ajunge la o formulă agreată
După ședința de Guvern, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a fost întrebată de jurnaliștii acreditați la Palatul Victoria care au fost motivele acestor modificări.
„În procesul de aderare la OCDE, o aderare de care suntem foarte aproape, a apărut o suspiciune că acest articol de lege poate să genereze interpretări care să contravină recomandărilor, solicitărilor și standardelor OCDE. Și pentru ca această dezlegare a unei situații de interpretare să nu întârzie parcursul de aderare a fost aleasa opțiunea abrogării acelui articol până când se va găsi împreună cu experții OCDE o variantă care să fie conformă și standardelor, deși nu există o garanție că aceasta nu era, dar care să nu ridice niciun fel de risc de interpretare, să fie pe deplin agreată și atunci se va reveni cu această reglementare”, a spus aceasta.
„Nu este o renunțare la ideea în sine și la această reglementare în sine”, a mai precizat Ioana Dogioiu, „ci doar la această formă, temporar, până când se va ajunge la o formulă agreată, astfel încât parcursul de aderare la OCDE să nu fie sub nicio formă întârziat”.
Cum erau limitate multinaționalele
Cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan a introdus un plafon strict pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli înregistrate de companiile cu afaceri de peste 50 milioane de euro în relația cu entități afiliate nerezidente.
Practic, dacă o companie din România are o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro în anul precedent și înregistrează cheltuieli pentru drepturi de proprietate intelectuală, cheltuieli de management sau/și consultanță de la entități afiliate din afara țării, aceste cheltuieli vor fi supuse unei limitări semnificative. Mai exact, valoarea deductibilă nu va putea depăși 1% din totalul cheltuielilor companiei.
„Această limitare nu se referă la toate tipurile de cheltuieli, ci doar la cele care implică tranzacții cu entități afiliate nerezidente, ceea ce înseamnă că impactul va fi resimțit în special de companiile care fac parte din grupuri multinaționale și achiziționează servicii sau drepturi de proprietate intelectuală de la societăți afiliate din afara României”, explicau experții EY România la finele anului trecut.
Ce spunea ministrul Finanțelor anul trecut despre plafonarea cheltuielilor deductive la multinaționale
Limitarea deductibilității pentru multinaționale a fost o măsură anunțată încă din luna august a anului trecut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru reducerea deficitului bugetar.
„Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”, a declarat atunci ministrul finanțelor. Acesta susținea că nu au fost găsite „multe urme în ANAF” în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor.
„Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor transferate către afiliați”, a precizat ministrul.
Acesta a explicat la acel moment că în evidențele ANAF există patru categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate: de cheltuieli de administrare, cheltuieli de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup și cheltuieli de consultanță.
În aceste condiții, Ministerul Finanțelor spunea că vrea să taxeze „exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile”.
Nazare a propus atunci o nouă formulă de taxare, folosită și în SUA, pentru tot ce depășește 3% pe cele patru categorii de cheltuieli. Tot ce depășește 3% va fi considerat nedeductibil.
„Permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul.
Ulterior, în urma discuțiilor din Coaliție, plafonul de 3% a fost redus la 1%, formă care a fost prevăzută în pachetul doi de măsuri fiscale pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în parlament și care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
