Hidroxiclorochina va fi folosită în continuare în spitalele din România pentru tratarea COVID-19. Medici români: Nu am avut pacienți cu reacții adverse – Coronavirus

Medicul Virgil Musta, coordonatorul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, spital dedicat COVID-19, a explicat pentru HotNews.ro că potrivit protocolului de tratament aprobat de Ministerul Sănătății, hidroxiclorochina se poate folosi de la forme ușoare până la forme grave ale infecției cu noul coronavirus.

Virgil Musta a administrat hidroxiclorochină pacienților săi și spune că aceștia nu au avut reacții adverse: „Noi am folosit hidroxiclorochina nu la toți pacienții, dar am folosit la pacienți pe baza unor criterii biologice și în urma unui consult cardiologic care constata dacă pacientul se încadrează sau nu în acele contraindicații. Nu am avut reacții adverse, nu am avut incidente. La un singur pacient a apărut o tulburare de ritm care, în momentul în care a apărut, noi am oprit tratamentul și am trecut pe o altă schemă de tratament.”

Virgil Musta amintește că „A apărut un studiu în Lancet unde un medic a făcut analiza câtorva studii care ar arăta că medicamentul acesta ar avea puține efecte benefice și mai multe riscuri. Pe baza acestui studiu, Organizația Mondială a Sănătății a întrerupt orice studiu clinic în Europa cu această medicație, iar Franța a interzis folosirea hidroxiclorochinei în această țară pentru tratamentul infecției cu COVID-19.”

Medicul timișorean mai spune că studiile desfășurate acum în lume privind efectele hidroxiclorochinei sunt contradictorii: „Studiile inițiale au arătat că hidroxiclorochina are un efect de a împiedica intrarea virusului în celulă. Și, în același timp, are un efect imunomodulator asupra inflamației în această boală. Studiile sunt contradictorii, unele arată că are efect foarte bun, iar altele arată că are efect negativ. În plus, s-a pus și problema că hidroxiclorochina ar putea fi folosită preventiv, în focare, pentru a nu se infecta mai multe persoane. A fost propusă ca prevenție pentru că anterior a fost folosită ca prevenție și în malarie. Unii cercetători au fost de acord, alții nu. Au fost mai multe opinii.”

Concluzia lui Virgil Musta este că „Trebuie o decizie la nivelul Ministerului Sănătății. Acolo se hotărăște dacă va fi scoasă din protocol sau nu. Noi am folosit acest medicament și în cazurile în care am folosit nu am avut incidente, dar, într-adevăr, și în prospectul medicamentului este menționat acest risc de efecte adverse.”

Adrian Marinescu este medic primar la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, spitalul din capitală unde au fost tratați cei mai mulți pacienți infectați cu coronavirus. Adrian Marinescu a declarat pentru HotNews.ro că „Noi am avut o grămadă de pacienți și am folosit hidroxiclorochină, iar dacă pacienții au fost atent monitorizați încă de la început, nu au fost probleme. Lucrurile sunt cumva exagerate.”

Adrian Marinescu crede că OMS a luat această decizie „probabil prin comparație, având în vedere faptul că sunt și alte medicamente care pot fi folosite în studii clinice, ca de exemplu Remdesivir și nu numai. Eu cred că OMS a ales o altă variantă, mergând pe ideea că mai bine se merge pe altceva. E vorba de a alege o variantă și poate s-a ales să se încerce și cu alt medicament în acele studii. Nu înseamnă neapărat că hidroxiclorochina este un medicament rău sau că până acum au fost nu știu ce reacții adverse. Se cam exagerează, pentru că hidroxiclorochina a fost și este încă folosită, cel puțin deocamdată.”

„Nici Organizația Mondială a Sănătății nu a spus că sunt dovezi clare, ci că, având în vedere că ar putea fi eventuale reacții, anumite interacțiuni medicamentoase de fapt, când iei și alte medicamente pe lângă hidroxiclorochină, aici se pare că ar fi anumite reacții cardiace. Se pare că se întâmplă acest lucru dacă nu monitorizezi pacientul. Cea mai bună dovadă este următoarea: dacă întrebăm reumatologii, ei folosesc de ani de zile hidroxiclorochina și nu au fost niciun fel de reacții adverse”, adaugă Adrian Marinescu.

În România, hidroxiclorochina „se folosește în continuare pentru că nu există nicio dovadă și nu am auzit pe nimeni ca medicamentul să fi avut efecte adverse notabile, cel puțin în țara noastră”, este concluzia lui Adrian Marinescu.

Medicul de la Institutul Matei Balș mai spune că, în cazul în care studiile vor demonstra că „există alte medicamente superioare, cum ar fi Remdesivir”, hidroxiclorochina poate fi scoasă din protocolul de tratament și înlocuită, „nu neapărat din cauză că a avut efecte negative, ci pentru că există o variantă mai bună, un medicament mai eficient și mai sigur”.

Organizația Mondială a Sănătății a anunțat luni că a suspendat „temporar” studiile clinice cu hidroxiclorochina pe care le derula cu parteneri din mai multe țări, ca măsură de precauție.

Decizia a venit ca urmare a unui studiu publicat în urmă cu o săptămână de prestigiosul jurnal medical The Lancet, studiu care arăta că folosirea hidroxiclorochinei în tratarea pacienților infectați cu coronavirus poate fi ineficientă sau chiar dăunătoare.

Hidroxiclorochina, substanța devenită celebră după ce președintele american Donald Trump a anunțat că și-o administrează preventiv împotriva COVID-19, ar fi legată de un risc mai mare de deces la pacienții infectați cu coronavirus, a arătat studiul publicat de The Lancet.

Publicat pe 22 mai, studiul se bazează pe datele a aproape 96.000 de pacienți spitalizați între decembrie și aprilie în 671 de spitale și compară starea pacienților care au primit tratament cu hidroxiclorochină și a celor care nu au primit.

Franța a fost prima țară care a reacționat la decizia OMS și a anunțat, miercuri, că interzice dispozițiile derogatorii care autorizau prescrierea hidroxiclorochinei împotriva COVID-19 în spitale. De la sfârșitul lunii martie, hidroxiclorochina – medicament derivat din clorochină, folosită împotriva malariei – putea fi prescrisă cu titlu derogatoriu în spitalele din Franța și doar pentru pacienții infectați cu coronavirus aflați în stare gravă.

În urma deciziei OMS, zeci de oameni de știință au publicat, aseară, o scrisoare deschisă în care își exprimă „îngrijorările” cu privire la metodele vastului studiu publicat în Lancet, care a dus la suspendarea studiilor clinice cu hidroxiclorochină.

Urmările acestui studiu „au condus pe mulți cercetători din lume să examineze minuțios, în detaliu, articolul în chestiune”, au scris autorii scrisorii deschise publicată joi seară.

„Această analiză a ridicat îngrijorări legate de metodologie și integritatea datelor”, au subliniat cercetătorii, înainte de a enumera o listă lungă de puncte problematice, de la refuzul autorilor de a oferi acces la date în absența unei „analize etice”.

Notând că mediatizarea studiului a provocat „îngrijorări considerabile printre pacienții” implicați în testele clinice, ei cer ca Organizația Mondială a Sănătății sau altă instituție, „independentă și respectată”, să stabilească un grup pentru a conduce o analiză independentă a concluziilor studiului.

Printre semnatarii acestei scrisori sunt clinicieni, statisticieni și alți cercetători din lume, de la Harvard până la Imperial College din Londra.

„Am îndoieli serioase cu privire la beneficiile tratamentului cu clorochină/hidroxiclorochină împotriva Covid-19 și abia aștept finalul poveștii, dar cred că integritatea cercetării nu poate fi invocată doar când un articol nu merge în direcția preconcepțiilor noastre”, a scris profesorul Francois Balloux, de la University College London. „Mi-am adăugat numele pe această scrisoare deschisă cu inima grea”, a adăugat acesta.

Printre semnatari este de asemenea și Philippe Parola, colaborator al profesorului Didier Raoult, promotorul francez al hidroxiclorochinei care a contribuit la popularizarea acestui tip de tratament.