În căutarea votului latino în Statele Unite

Hispanicii, cea mai mare minoritate din Statele Unite, nu-și mai mențin loialitatea tradițională față de democrați și încep să se îndrepte spre republicani la alegeri, potrivit La Razon, citat de Rador.

Alexandria Ocasio-CortezFoto: Shutterstock Editorial / Profimedia Images

Niciodată până acum o minoritate, oricât de mare este printre cele mai mici, nu a fost atât de puternică în Statele Unite. Cel puțin nu până în prezent.

Cea mai mare comunitate

Comunitatea latino-americană a devenit cea mai mare minoritate din țară, peste cele ale afro-americanilor și asiatico-americanilor și, în consecință, votul lor este din ce în ce mai decisiv la urne.

Din cei peste 330 de milioane de locuitori ai Statelor Unite, aproximativ 62 de milioane sunt de origine latină. Cu alte cuvinte, latinii reprezintă deja 19% din populația totală, conform recensământului din 2020, devenind grupul demografic cu cea mai rapidă creștere din țară.

Numai în ultimul deceniu, din 2010 până în 2020, populația hispanică a crescut de la 50 la 62 de milioane.

Deși latinii care trăiesc în Statele Unite nu corespund unui profil anume sau sunt concentrați în anumite zone, adevărul este că există comunități care au reușit să devină majorități mari influente în anumite state.

Este cazul mexicanilor din California, Texas, New Mexico sau Arizona; al cubanezilor din Florida; al portoricanilor și dominicanilor din New York sau al salvadorienilor și guatemalezilor din Washington și zona sa metropolitană.

“Rolul principal al hispanicilor este din ce în ce mai important în diferite domenii ale societății americane şi, desigur, și din punct de vedere electoral”, spune Daniel Ureña, președintele Hispanic Council, un think tank dedicat studierii dinamicii dezvoltării hispanicilor în SUA.

Nu toți aceştia își pot exercita dreptul de vot

“Ei devin din ce în ce mai conștienți că pot vota, dar sunt încă într-un procent mai mic în comparație cu alte comunități. Este o chestiune de educație, de comunicare pentru a conştientiza că votul lor poate fi decisiv în definirea viitorului politic al Statelor Unite”, subliniază Ureña.

Electoratul latino-american, mai tânăr decât media națională și în continuă mișcare, reprezintă 14,3% din recensământul electoral al Statelor Unite, o cifră mult mai mare decât cele 9,2% din 2008. În consecință, votul comunității hispanice este deja decisiv într-o duzină de state din țară și influența acesteia va continua să crească semnificativ în următorii ani.

În acest context, nu este surprinzător faptul că astăzi, mai mult ca niciodată, republicanii și democrații caută “votul hispanic”, expresie folosită pentru a se referi la cei peste 34 de milioane de latino-americani care sunt cetățeni eligibili să voteze la alegeri, la fel ca şi la cele de jumătate de mandat din 8 noiembrie.

Deși, dacă este ceva de luat în considerare într-o țară pe cât de mare, pe atât de diversă și pluralistă, este că nu există un singur profil de alegători, nici al celor de origine hispanică.

“Uneori, în ultimii ani, s-a făcut greșeala de a vorbi despre votul latino-american ca despre un concept monolitic. Dar, an de an, alegeri după alegeri, hispanicii au arătat că sunt o comunitate foarte pluralistă, diversă și tânără, care se reinventează continuu”.

Aproape 26% dintre toți latinii eligibili să voteze sunt în California, ceea ce îi face un factor de influență major în procesele electorale din acest stat.

“Statului de aur” i se adaugă Texasul, cu 6,2 milioane de latini eligibili să voteze; Florida, cu 3,4 milioane; New York, cu 2,1 milioane; și Arizona, cu 1,3 milioane. Împreună, aceste state au aproximativ două treimi, 66%, din toți hispanicii eligibili.

“Dacă în mod tradițional au fost în mare parte democrați, această tendință se schimbă acum și tot mai mulți hispanici votează mai mult pentru republicani. Am văzut-o la alegerile prezidențiale din 2020: Donald Trump și-a crescut cu câteva puncte procentul de sprijin în rândul hispanicilor, în timp ce Biden a obținut mai mult sau mai puțin același” procent, explică Ureña, adăugând: “Sondajele ne spun că diferențele se reduc”.

Acest lucru este confirmat de cele mai recente date. Dacă în 2018 a existat o diferență de 40 de puncte în favoarea democraților, potrivit sondajului realizat de “Washington Post-IPSOS”, acea distanță a fost redusă la 27 de puncte în 2022, adică republicanii au redus diferența cu 13 puncte procentuale în doar patru ani.

Avortul și valorile familiei

În mod tradițional liberal, astăzi, votul latinilor este deschis la noi opțiuni la urne, având în vedere presiunea economiei, impactul pandemiei, accesul la sănătate, politicile de imigrație, controlul armelor și avortul.

Ce explică exact această schimbare foarte recentă a tendinței?

“Există mulți factori”, spune Ureña, “dar republicanii participă mai eficient și se conectează mai bine în contactul lor cu alegătorii hispanici. Un aspect cu care ambele formațiuni politice sunt de acord îl reprezintă preocuparea cu privire la inflație, economia după pandemie, iar republicanii ştiu să îl folosească mai bine”.

O parte din aceste eforturi s-au concentrat pe limbă. Conștientă de faptul că peste 50 de milioane de oameni vorbesc spaniola în Statele Unite, utilizarea limbii de către elita politică a țării a devenit un instrument de comunicare de bază pentru cucerirea electoratului.

De aceea, este din ce în ce mai obișnuit să-i auzi pe senatori și congresmeni, guvernatori, primari sau autorități din toată țara răspunzând la întrebările jurnaliștilor, postând mesaje pe rețelele lor de socializare sau participând la anunțuri în media audiovizuală în limba spaniolă. “Tendință pe care o vom vedea în continuare la nivel local, statal și federal”, subliniază Ureña.

Și, în pofida faptului că democrații au reușit să se conecteze de la început atât cu mesajele lor, cât și cu politicile lor, precum imigrația sau sănătatea, “societatea hispanică, care a crescut recent la nivel de antreprenoriat, a fost întotdeauna mai tradiționalistă.

Avortul, valorile familiei sau cultura hispanică sunt chestiuni mai îndepărtate de unele dintre propunerile apărate de democrați pe agenda lor în ultimii ani”, adaugă Ureña despre analiza sa asupra utilizării limbii spaniole în Congresul SUA.

Influența acestei comunități minoritare din țară, hispanicii, precum și utilizarea limbii lor, spaniola, vor crește. Estimările indică anul 2060 ca anul în care va fi atins un reper istoric: o treime din populația Statelor Unite va fi de origine hispanică.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *