În Teleorman, la fiecare 100 de tineri avem peste 200 de seniori. Cum a ”încărunțit” România în ultimii 10 ani și cum ar putea afecta asta taxele și impozitele pe care le plătim – Finante & Banci

Știu, s-a tot scris despre îmbătrânirea populației (fenomenul nu are loc doar în Europa, ci este unul global, cu foarte puține excepții) dar datele obținute joi de la Institutul Național de Statistică defalcate la nivel de județ arată deteriorarea masivă care a avut loc în ultimii 10 ani. Indicele de îmbătrânire demografică (care arată câți seniori de peste 65 de ani revin la 100 de tineri cu vârsta de 0-14 ani) arată efectele lipsei politicilor pronataliste și agravează consecințele fiscale pentru deceniile următoare. Să luăm Teleormanul, de pildă. Acum 10 ani, la fiecare 100 de tineri erau 165 de seniori. Azi sunt 203.

Doar 6 județe din 42 au acest indice de îmbătrânire demografică mai mic de 100, adică au seniori mai puțini decât tineri de cel mult 14 ani.

Vâlcea are cea mai rapidă deteriorare față de acum 10 ani, numărul seniorilor ce reveneau la 100 de tineri crescând de la 126 la peste 185. Pe al doilea loc în privința rapidității cu care are loc deteriorarea indicelui de îmbătrânire se află Gorjul, unde numarul seniorilor/100 de tineri a urcat de la 96 la 138.

Toata Europa imbatraneste, dar Romania “încărunțește” mai rapid. Iar asta ne va afecta tuturor buzunarele, pe termen mediu și lung.

Alte posibile efecte ale îmbătrânirii populației:

  • O penurie a forței de muncă. O populație care îmbătrânește înseamnă și un număr tot mai mic al populației active, un bazin de recrutare al forței de muncă tot mai mic care va pune presiune pe salarii sau va determina firmele ofere practici flexibile de lucru.
  • Creșterea taxelor pe muncă. Românii care vor fi în câmpul muncii ar putea fi taxați mai mult pentru ca Statul poată susține o masă de pensionari în creștere. Partea proastă este un nivel mai ridicat de taxare are și un efect pervers în economie: descurajează muncă și induce pesimism cu privire la decizia de a investi a antreprenorilor. Un sistem de impunere mai ridicat poate aduce și o scădere a productivității cu impact contracționist a ratei de creștere economică.
  • Creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru asistență medicală și pensii. Fiecare persoană care se pensionează creează un “gol” la bugetul Statului prin faptul taxele pe care le plătea pe venit sunt mai mici (de regulă pensia e mai mică decât salariul iar la o rată constantă de impunere, Statul va încasa bani mai puțini). Această combinație de cheltuieli mai mari ale bugetelor de pensii și venituri fiscale mai mici ar trebui fie o sursă de îngrijorare pentru guvernul actual și pentru cele viitoare. Pentru pe termen mediu și lung, dacă nu se intervine prin politici pro-nataliste, în lipsa unei consolidări bugetare eficiente, bugetul va avea serioase probleme de deficit.
  • Creșterea ratei de dependență. Dacă vârsta de pensionare rămâne fixă iar speranța de viață crește, numărul celor care se vor baza pe pensia Statului va crește, iar numărul celor activi în câmpul muncii – cei care asigura prin impozite și taxe veniturile la bugetele de pensii- va fi descrescător. Concluzia e elementară: acest lucru va duce inevitabil la rate de impozitare mai mari aplicate asupra unei forței de muncă în scădere.
  • Schimbări structurale în economie. O creștere a numărului de pensionari va duce la dezvoltarea pieței de bunuri și servicii legate de persoanele în vârstă (îngrijire la domiciliu, cămine de bătrâni, produse pharma și de îngrijire personală șamd).

În 2030, mai mult de un miliard de oameni de pe planetă vor fi în vârstă de peste 65 de ani, conform unui studiu finanțat de National Institutes of Health. Aceasta se va datora creșterii duratei de viață și îmbunătățirii condițiilor de trai în toată lumea. Dar îmbătrânirea populației lumii – nu doar în Occident, ci și în Asia și America Latină – aduce reale probleme, notează și Washington Post..

Guvernele europene sunt de pe acum confruntate cu un viitor care aduce costuri mai mari pentru asistența vârstnicilor, consecințele declinului demografic și al forței de muncă. Soluțiile politice pentru aceste provocări pe termen lung ar putea include încurajarea imigrației pentru a ocupa locuri de muncă și diminuarea protecției sociale pentru a stimula productivitatea lucrătorilor. Anxietățile demografice vor ocupa cu siguranță un loc mai mare în politicile occidentale: pe ambele maluri ale Atlanticului, mișcări de extremă dreapta văd în anti-feminism o chemare la luptă într-o vreme de scădere a numărului de nașteri, potrivit Washington Post.

Potrivit datelor INS, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşește cu 579.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,8 milioane față de 3,2 milioane).

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,9 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2019. Vârsta mediană a fost de 42,1 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 iulie 2019.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *