10 raioane, în loc de 32, câte sunt în prezent, și nicio primărie cu mai puțin de 3000 de locuitori, în condițiile în care, acum, 87% din comune au sub acest număr. Așa arată reforma în administrația locală care se desfășoară acum în Republica Moldova. Într-un interviu pentru publicul HotNews, secretarul general al Guvernului de la Chișinău, Andrei Buzu, explică motivele.
Reforma este justificată de autoritățile de la Chișinău printr-o serie de dezechilibre structurale majore, de la lipsa serviciilor de bază până la capacitatea administrativă redusă a primăriilor mici. Alexei Buzu, secretar general al Guvernului de la Chișinău, invocă mai multe date relevante în acest context: 34% dintre gospodării din Republica Moldova nu au acces la apă și canalizare, iar dintre acestea 80% (fără apeduct) și 77% (fără canalizare) sunt în localități cu primării mici.
Bugetele acestor primării depind în proporție de 50-60% de transferuri de la stat, în timp ce veniturile proprii sunt de doar circa 11%, spune oficialul. În paralel, aceste localități pierd populație de două ori mai rapid decât media națională – o scădere de 32,7% în ultimii 10 ani, comparativ cu 13,9% la nivel național. Totodată, capacitatea administrativă este limitată: 80,5% dintre primăriile mici nu au specialiști în management de proiecte, iar doar 9,1% oferă majoritatea serviciilor în format digital.
„Vrem să ne pregătim mai bine pentru fondurile de preaderare și cele de coeziune”
– Domnule Buzu, care sunt principalele argumente în favoarea acestei reforme și de ce este implementată acum?
– Alexei Buzu: Reforma administrației publice locale vine din câteva necesități. În primul rând, în țara noastră avem un sistem al administrației publice destul de fragmentat. Numărul populației este în scădere și multe primării sunt prinse într-un cerc vicios: populație mică și în scădere, capacitate fiscală redusă și capacitate instituțională limitată. În esență, avem și o inegalitate: numărul cetățenilor în orașe este în creștere, ceea ce este un lucru bun, dar avem localități lăsate în urmă, unde administrația publică locală nu are capacitatea de a furniza servicii de bază, cum ar fi apă și canalizare.
Ca să înțeleagă publicul din România problema: în Republica Moldova 87% dintre primării au sub 3.000 de locuitori. În aceste primării, venitul propriu este în medie de 11%, față de aproximativ 30% în primăriile mai mari.
Din 10 gospodării care nu au apă și canalizare, 8 sunt în localități sub acest prag. Aceasta este o problemă structurală pe care vrem să o rezolvăm. În plus, am observat nevoia de regândire a modului în care funcționează administrația locală.
În alte sectoare există digitalizare avansată, aici mai puțin. Vrem să ne pregătim mai bine pentru fondurile de preaderare și cele de coeziune. Nu avem suficientă capacitate la nivel regional și local pentru a implementa proiecte serioase, iar doar prin proiecte serioase putem rezolva problemele persistente ale cetățenilor. Reforma presupune schimbarea hărții administrative, dar și consolidarea primăriilor și a autorităților regionale, creșterea bazei fiscale și a capacității instituționale.
– Ce date concrete avem despre primăriile foarte mici din Republica Moldova?
– 87% dintre primării sunt sub pragul de 3.000 de locuitori. Dacă ne comparăm cu alte state europene, suntem printre țările cu cele mai mici unități administrative. Avem 65 de primării cu până la 500 de locuitori, 260 între 500 și 1.000, 210 între 1.000 și 1.500, 135 între 1.500 și 2.000 și 66 între 2.000 și 2.500 de locuitori. Este o fragmentare semnificativă, care creează inechități și limitează capacitatea administrației de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor.
Stimulente financiare pentru comunele care se comasează voluntar
– Cum se corelează reforma cu procesul de amalgamare voluntară?
– Am consultat această reformă cu majoritatea aleșilor locali și credem că ei știu cel mai bine cum să-și consolideze capacitățile. Există o lege care permite amalgamarea voluntară, iar în urma consultărilor am simplificat procesul și am adus mai multă flexibilitate. Am triplat stimulentele financiare pentru a încuraja unirea primăriilor și pentru a crește investițiile în aceste localități.
– Ce presupun concret aceste stimulente?
– Sunt trei tipuri de stimulente. Primul este stimulentul de pregătire, care oferă resurse pentru documentație tehnică, studii de fezabilitate și alte analize necesare. Al doilea este stimulentul de dezvoltare, cel mai important, în valoare de aproximativ 3.000 de lei moldovenești (circa 755 de lei românești) pentru fiecare locuitor din primăriile care se amalgamează. De exemplu, dacă cinci primării cu 7.000 de locuitori se unesc, guvernul oferă această sumă pentru fiecare locuitor, bani destinați investițiilor în infrastructură și servicii. Al treilea este un stimulent acordat anual, timp de trei ani după amalgamare, pentru acoperirea costurilor suplimentare.
– Ce se întâmplă dacă nu există amalgamare voluntară?
– Am introdus un prag minim de 3.000 de locuitori. Nicio primărie nu ar trebui să fie sub acest prag. Dacă există astfel de cazuri, ele vor intra într-un proces de amalgamare normativă.
– În final, cum va arăta noua hartă administrativă?
– Numărul final de primării nu este încă clar, deoarece procesul voluntar este în desfășurare și diferă de la o zonă la alta. Estimăm că vom avea o imagine clară până la sfârșitul lunii iulie. La nivelul al doilea al administrației, propunem reducerea de la 32 de unități la cel mult 10 raioane, urmând să clarificăm rolul și modul de organizare al acestora pentru a impulsiona dezvoltarea regională.
– Cum sunt tratate Găgăuzia și regiunea transnistreană în această reformă?
– În regiunea transnistreană nu există control constituțional, ceea ce înseamnă că reforma nu poate fi aplicată acolo. În Găgăuzia încurajăm amalgamarea voluntară, însă reforma nu aduce nicio atingere competențelor autonomiei.
– Care sunt costurile estimate ale reformei?
– Suntem în proces de clarificare a costurilor, însă estimăm că aproximativ 6,5 miliarde de lei moldovenești vor fi utilizați pentru stimulente (aproximativ 1,7 miliarde lei românești – n.r.). Este o alocare financiară substanțială.
„Costurile amânării reformei sunt mai mari decât ale reformei propriu-zise”
– Ce riscuri vedeți în implementarea reformei?
– Un risc important este dezinformarea. În ultimii ani au existat eforturi de dezbinare, iar unele voci încearcă să utilizeze această reformă pentru a induce în eroare opinia publică. Există și temeri legitime ale cetățenilor că serviciile publice se vor îndepărta odată cu reorganizarea. Soluția noastră este digitalizarea și crearea unor centre integrate de servicii, astfel încât accesul cetățenilor să fie facilitat chiar și în noile structuri administrative.
– Cum vor fi organizate alegerile locale din 2027, după reformă?
– Ne propunem să venim cu un pachet de legi în toamna acestui an, care să fie adoptat cu un an înainte de alegerile locale. Astfel, atât Guvernul, cât și Comisia Electorală Centrală și actorii politici vor avea predictibilitate. Alegerile vor fi organizate pe baza noii hărți administrative. Reducerea numărului de autorități nu ar trebui să ducă la creșterea costurilor, obiectivul fiind chiar optimizarea acestora.
– Cum estimați costurile politice ale acestei reforme?
– Costurile amânării sunt mult mai mari. Orice guvern responsabil trebuie să-și asume astfel de reforme. Cetățenii Republicii Moldova așteaptă de peste 30 de ani servicii publice de calitate și un nivel de trai mai bun. Reforma este complicată și implică riscuri, dar este necesară și trebuie implementată prin consultare și disciplină.
– Reducerea numărului de primari și consilieri locali poate genera nemulțumiri, în ce măsură vă așteptați la aceste reacții?
– Numărul aleșilor locali va scădea, însă nu acesta este scopul. Avem nevoie de oameni bine pregătiți, iar reforma urmărește creșterea eficienței sistemului. Mulți aleși locali înțeleg necesitatea acestei schimbări și sunt dispuși să o susțină dacă comunitățile vor beneficia.
– Cum răspundeți acuzațiilor opoziției că reforma ar avantaja politic guvernarea PAS și este implementat intenționat în ajunul alegerilor locale?
– Acest argument este lipsit de logică. Reforma va crea primării mai puternice, cu resurse și competențe mai mari. Dacă guvernul ar urmări un avantaj politic, ar păstra actualul sistem, în care există multe primării mici și dependente de transferurile de la centru. Reforma, dimpotrivă, consolidează autonomia locală.
Reforma administrației din România, veșnic amânată
Subiectul reformei administrației locale este unul acut și în România. Într-un interviu pentru HotNews, istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre coordonatorii lucrării „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, a explicat cum „există zeci de comune care au sub 500 de locuitori și peste 1.200 cu mai puțin de 2.000 de locuitori. În zdrobitoarea lor majoritate, acestea nu se pot susține din fonduri proprii”. Istoricul spune că o adevărată reformă în administrația locală nu înseamnă doar tăierea cheltuielilor, așa cum a făcut premierul Ilie Bolojan, dar și alte măsuri precum comasarea de comune sau regândirea atribuțiilor consiliilor județene. „Admit că nu este ușor să schimbi un sistem rigidizat și dominat de interese de clan”, a spus Dobrincu.
