Israelul ia în calcul preluarea controlului asupra Bazinelor lui Solomon, un complex antic de rezervoare de apă situat în apropierea oraşului Betleem, într-o mişcare care ar reprezenta o nouă escaladare a disputei privind controlul teritoriilor din Cisiordania şi patrimoniul istoric al regiunii, relatează The Guardian, citat de News.ro.
Tensiunile au crescut după ce, în luna mai, ministrul israelian de Finanţe, Bezalel Smotrich, a declarat că acordurile semnate în urmă cu peste 30 de ani, care recunosc administrarea palestiniană asupra sitului, reprezintă „o greşeală” şi trebuie anulate.
De atunci, colonişti israelieni şi militari şi-au intensificat prezenţa în zonă. La 10 iulie, soldaţi israelieni au intervenit în perimetrul rezervoarelor şi au folosit gaze lacrimogene în timp ce copii înotau în unul dintre bazine, potrivit relatării publicaţiei The Guardian.
Un loc de recreere pentru locuitorii din Betleem
Bazinele lui Solomon datează din secolul al II-lea î.Hr., iar forma lor actuală a fost dezvoltată în perioada romană, ca parte a unui amplu sistem de alimentare cu apă a Ierusalimului, aflat la aproximativ 13 kilometri distanţă. În perioada otomană a fost construit un al treilea bazin şi un fort pentru protejarea instalaţiilor, iar în timpul mandatului britanic sistemul a fost modernizat.
Astăzi, rezervoarele nu mai alimentează Ierusalimul cu apă, însă reprezintă unul dintre principalele locuri de recreere pentru locuitorii din Betleem şi din satele învecinate, inclusiv Artas şi Al-Khader.
Conform Acordului Oslo II din 1995, situl se află în Zona A din Cisiordania, aflată sub control civil şi de securitate al Autorităţii Palestiniene.
Organizaţiile palestiniene şi mai mulţi arheologi israelieni avertizează că o eventuală preluare a sitului ar crea un precedent prin care Israelul ar putea extinde controlul şi asupra altor zone administrate de Autoritatea Palestiniană.
Un precedent periculos
Arheologul israelian Alon Arad, director al organizaţiei Emek Shaveh, a declarat că siturile arheologice nu ar trebui transformate în instrumente politice şi că doar o mică parte dintre cele aproximativ 6.000 de situri arheologice din Cisiordania au o legătură directă cu patrimoniul evreiesc.
Autorităţile palestiniene susţin că intenţionau să dezvolte zona în scop turistic, însă proiectele au fost blocate din lipsă de fonduri, după ce guvernul israelian a suspendat transferul unor venituri fiscale către Autoritatea Palestiniană.
De partea israeliană, susţinătorii preluării afirmă că situl are o importanţă istorică pentru poporul evreu şi acuză Autoritatea Palestiniană că nu l-a întreţinut corespunzător.
În schimb, specialiştii în patrimoniu atrag atenţia că denumirea „Bazinele lui Solomon” este una tradiţională şi nu reflectă originea reală a complexului. Potrivit majorităţii istoricilor, regele Solomon, dacă a existat, ar fi trăit cu aproximativ opt secole înainte de construirea rezervoarelor. Unele surse locale susţin că numele ar proveni, de fapt, de la sultanul otoman Suleiman Magnificul, care a restaurat sistemul de alimentare cu apă al Ierusalimului în secolul al XVI-lea.
Autorităţile palestiniene avertizează că patrimoniul arheologic nu ar trebui folosit în disputele politice şi că siturile istorice reflectă contribuţia mai multor civilizaţii care au modelat regiunea de-a lungul mileniilor.
