Katalin Szili: “conştiinţa UE nu scoate o vorbă” atunci când în România sau Slovacia comunităţile naţionale autohtone nu sunt considerate factori constitutivi ai statului

Katalin Szili consideră că trebuie ajuns în punctul în care şi Uniunea Europeană se preocupă de drepturile minorităţilor autohtone din interiorul său. Însărcinatul prim-ministrului Ungariei a vorbit pe această temă la cea de a 30-a ediţie a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos), în cadrul unei discuţii de podium pe tema apărării drepturilor în Europa, transmite MTI.

Politicianul a amintit că anul acesta Parlamentul European aadoptat o hotărâre cu privire la drepturile colective şi individuale ale persoanelor provenite de pe continentul african. Szili a spus: nu o deranjează că s-a născut o asemenea hotărâre, ci că instituţiile Uniunii Europene nu se pronunţă cu hotărâri similare pentru comunităţile naţionale autohtone. Katalin Szili consideră că este regretabil că atunci când în România sau Slovacia comunităţile naţionale autohtone nu sunt considerate factori constitutivi ai statului, “conştiinţa UE nu scoate o vorbă”.

Katalin Szili crede că este importantă continuarea, în Consiliul Europei, a codificării cu privire la minorităţi, care apoi trebuie transpusă în Uniunea Europeană. Aceasta a amintit că la alegerea sa în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a făcut o afirmaţie, prin care recunoaşte particularitatea statelor din Europa Centrală şi, astfel, a deschis o uşă. “Dacă facem propuneri, putem intra pe uşa deschisă de ea”, a formulat însărcinatul prim-ministrului.

Ferenc Kalmár, comisar din cadrul Ministerului ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior este de părere: UE ar trebui să recunoască cinci principii fundamentale şi să le integreze în sistemul de drept al statelor membre. Şi anume: chestiunea comunităţilor naţionale autohtone nu este o chestiune internă, ci europeană; identitatea naţională trebuie apărată; pentru aceasta trebuie recunoscute şi drepturile colective şi cele individuale; identitatea naţională nu se află în corelare directă cu cetăţenia; comunităţile autohtone trebuie să fie părţi constitutive ale statelor. Acesta a adăugat: Ungaria recunoaşte că minorităţile naţionale ce locuiesc pe teritoriul său sunt factori constitutivi ai statului.

Ágoston Korom, specialist în drept internaţional crede că există şanse în UE şi la invocarea drepturilor europene fundamentale atunci când subiectul încălcării lor este o comunitate naţională. Un astfel de exemplu ar fi cazul retrocedărilor proprietăţilor naţionalizate. Juristul a precizat că în Slovacia procesul a intrat în impas, dar în România există şanse bune ca Uniunea Europeană să se preocupe de încălcarea sistematică a legii, în ceea ce priveşte retrocedările.

József Berényi, membrul prezidiului Partidului Comunităţii Maghiare din Slovacia a vorbit, printre altele, despre importanţa relaţiile interumane şi interpartinice în validarea intereselor.

Vicepreşedintele Uniunii Maghiarilor din Voivodina, Elvira Kovács, crede că este norocoasă circumstanţa că Serbia doreşte aderarea la UE, iar condiţie a tratatului de aderare este realizarea unui plan de acţiune cu privire la minorităţile autohtone, bazat pe documentele Consiliului Europei pe această temă.

József Komlóssy, fostul vicepreşedinte al Federaţiei Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN) a atras atenţia că valoarea fiecărui acord, fiecărei convenţii depinde de cât se pune în aplicare din ele.

Sursa: Ziar Harghita.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *